Nu este o noutate pentru nimeni faptul că în România, persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile, au șanse mult mai scăzute de angajare pe piața muncii. Read more

            Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 715/2002, la 14 septembrie este marcată “Ziua Muntelui”, data tradițională a încheierii pășunatului anual în Carpații României. Evenimentul are menirea de a atrage atenția asupra problemelor din zonele montane (sărăcie, izolare, lipsă de infrastructură etc.) în vederea adoptării unei legislații corespunzătoare, vizând protejarea mediului înconjurător și valorificarea potențialului din aceste zone. Read more

              Va fi MARE hram, mâine la Schitul din stațiunea Straja  Lupeni – Hunedoara. Schitul  poartă numele a două Hramuri mari: Sfinții Împărați Constantin și Mama sa Elena și Înălțarea Sf. Cruci. Credincioșii sunt așteptați să participe la eveniment și pentru acest lucru, cei care doresc să participe la marea slujbă de hram sunt așteptați la orele 8.30, în fața la Montana, în municipiul Lupeni, de unde, cu un mijloc de transport se va urca în Straja.  

Această sărbătoare aduce aminte de patimile și moartea Mântuitorului pe Golgota și este cinstită prin post aspru.

Pe Muntele Golgota, Iisus Cristos a fost răstingnit, ca Miel a lui Dumnezeu care ia asupra Sa, păcatele lumii. Şi tot pe munţi au fost  ridicate cele mai frumoase mănăstiri şi biserici ale lumii. Şi la noi, vechii pustnici şi călugări au căutat liniştea munţilor şi au făurit aici, adevărate bijuterii, mirese ale lui Cristos. Mănăstirile şi schiturile ţării sunt în general file de istorie. Un astfel de schit a fost ridicat în anul 1999 de Emil Părău şi familia acestuia, sus în Straja, în memoria miilor de soldaţi care s-au săvârşit sus, pe vârfurile Munţilor Vâlcan şi care nu-şi găseau liniştea.

Părintele Stareț Dimitrie Ivaşco ne-a declarat: „este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt şi se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului. Crucea este semnul pe care îl fac creştinii pentru a se feri de rele şi pentru cinstirea permanentă a Sfintei Cruci, în serviciul zilnic al BOR au fost rânduite zilele de miercuri şi vineri”.

Iar sus, pe munte, a fost înălţată o cruce de fier, tot în cinstea eroilor neamului. Venerarea Crucii este un dar dat de Dumnezeu, precum se arată în una dintre cântările slujbei Sfintei Cruci.

Sfânta şi Cinstita Cruce are trei semnificaţii: 1. Este obiect sfânt prin ceea ce a reprezentat pentru Iisus Hristos şi pentru noi: răscumpărarea noastră pentru a ne elibera din robia păcatului. 2. Este un simbol de închinăciune, pentru că prin acest semn noi, creştinii, ne identificăm până la marginile pământului, închinându-ne Sfintei Treimi. 3.Reprezintă Calea de urmat: Mântuitorul ne arată că puterea crucii ne ajută să trecem mai uşor peste necazurile vieţii de fiecare zi. În acest sens, Iisus Hristos ne-a spus „Cine vrea să mă urmeze să-şi ia crucea şi să se lepede de sine”. Eu l-am urmat pe Cristos și învățăturile sale. Înălțarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, aducând  aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota”, ne-a spus și prof. teolog George Adrian Dumitrașcu.

Rugăciunea Sfintei Cruci:

“Să învie Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară, cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară diavolii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii și zic cu veselie. Bucură-te, Preacinstita și de viață purtătoare Cruce a Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului nostru Iisus Hristos, și S-a pogorât la iad și a călcat puterea diavolului și te-a dăruit nouă pe tine, Cinstita Crucea Sa, spre alungarea a tot pizmașul. Îngrădește-mă, acoperă-mă și mă păzește, Doamne, cu puterea Cinstitei și de viață purtătoarei Tale Cruci, depărtând de la mine tot răul!

În mâinile Tale, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, Îți încredințez sufletul meu, păzește-mă, binecuvântează-mă, miluiește-mă după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale și viață veșnică îmi dăruiește. Amin!

Ziua de 14 septembrie mai este cunoscută și ca fiind ziua care marchează începutul culegerii viilor, aflându-se la sfârșitul verii și începutul toamnei. În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. În serile culesului, podgorenii fac focuri din viță uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică. În popor, sărbătoarea este numită de cei mai mulți ca Ziua Crucii și definește reperul care delimitează vara de toamnă. Este perioada în care tot ce primăvara a lăsat la lumină – insecte, plante etc., sunt închise din nou în pământ. Ziua Crucii este sărbătorită prin post şi praznice, pentru sănătatea familiei, pentru bunăstarea gospodăriilor, dar şi pentru spor. 

Pentru sufletele morților, se dau de pomană ulcele noi, pline cu apă curată sau lapte și miere, împodobite cu fir roșu, acoperite cu un colăcel și o lumânare.  În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie să se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile. Ziua Șarpelui este o altă denumire pe care o putem regăsi deoarece se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor. Dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. De Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchete de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste. Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete. În anumite regiuni, în această zi se bat nucii şi se adună din pădure ramurile de alun. Conform tradiţiei, dacă ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea şi unelte extrem de valoroase pentru fântânarii care vor să găsească izvoarele subterane. Se obişnuieşte ca în această zi să nu se consume usturoi, nuci, pepeni sau prune, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

Angella Dumitrașcu

         O  nouă  iniţiativa legislativă vine acum  în sprijinul unor categorii de persoane care au lucrat în activităţi de producţie, mentenanţă şi asimilate din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui.  Read more

        Europarlamentarul  umanist  Maria Grapini, s-a întâlnit, duminică, la Ţebea, după ceremonialul religios și depunerile de coroane cu protestatarii de la Mintia, cu ceferiștii, pensionarii și cu oamenii simpli. Read more

          Sâmbătă și  Duminică, Panteonul Moţilor de la Ţebea a fost neîncăpător pentru miile de români patrioţi care au venit să comemoreze cei 150 de ani de la trecerea în eternitate a acelui om providenţial care a fost Avram Iancu, Tribunul Tribunilor, care nu a făcut promisiuni, ci a pus mâna pe Lancea lui Horia şi s-a bătut vitejeşte pentru toţi românii lui din Transilvania și Apuseni. Read more