Pentru a ușura înțelegerea drepturilor de care beneficiază persoanele cu dizabilități, conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, actualizată la zi, mai jos se regăsesc explicații și articole care cuprind normele specifice.
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
- accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.
Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută de prezenta lege, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).În gradul I sunt încadrați cei care și-au pierdut total capacitatea de muncă și nu se mai pot îngriji singuri. Aceștia au dreptul, pe lângă pensie, la asistent personal. La gradul II sunt încadrate persoanele care și-au pierdut total capacitatea de a lucra, dar se pot îngriji singure. La gradul III, sunt încadrați cei care și-au pierdut 50% din capacitatea de a munci, care pot lucra 4 ore pe zi. Până în ianuarie 2011 legea prevedea că au dreptul la pensie de invaliditate doar acele persoane care au un anumit stagiu de cotizare în sistemul public de pensii și aveau o anumită vârstă, însă din martie 2013, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, are dreptul la pensia de invaliditate orice persoană peste 18 ani care a a lucrat fie și o zi, deci indiferent de stagiul de cotizare. Prin Ordonanta urgenta 116/2017 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, din ianuarie 2018, din articolul 51, alineatele (4) şi (5) au fost abrogate, precum și din articolul 68, alineatul (11) a fost abrogat, ceea ce ducea la obligația îndeplinirii unui stagiu de cotizare de 2 ani din 5 pentru a beneficia de pensie de invaliditate.
De la 1 ianuarie 2019, potrivit Legii nr. 267 din 24.11.2018, care aproba OUG nr. 116 din 28.12.2017 pentru modificarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se revine la Legea 37/2013 care stabilește stagiul de cotizare realizat în cazul deciziilor medicale asupra capacității de muncă, ceea ce înseamnă că Pensia de invaliditate se acordă indiferent de stagiul realizat, în toate cazurile în care beneficiarul a fost încadrat în grad de invaliditate. La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferența între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate. Stagiul potențial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevazută în anexa nr. 5, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
În situaţia gradului III de invaliditate, stagiul potenţial se acordă numai persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale precum și neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
- a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
- b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
- c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.
Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie. Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat și se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă. Încadrarea în unul din gradele de invaliditate se face în urma unei expertize medicale efectuate de medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă ca urmare a cererii și documentelor depuse de solicitant. CNPP și casele de pensii sectoriale, prin intermediul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, organizează, îndrumă și controlează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă. Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcție de domiciliul solicitantului, sau, după caz, la comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. În urma examinării clinice și analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă. În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii. Decizia medicală se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere.Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestații sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz. Comisiile medicale de contestații funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă și Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. Contestația la Decizia medicală asupra capacității de muncăse soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării. Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive.
Nu mai sunt supuși revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
- a)prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
- b)au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
- c)au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare. Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, centrele regionale de expertiză medicală a capacității de muncă sau comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii și definitive. Neprezentarea la Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, la centrele regionale de expertiză medicală a capacității de muncă sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plății pensiei. Suspendarea plății pensiei se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa teritorială de pensii sau către casa de pensii sectorială, după caz.
Pensia de invaliditate se transformă în pensie pentru limită de vârstă, la împlinirea vârstei standard, având în vedere că în sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite perioade asimilate, în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. În această situație se acordă cuantumul cel mai avantajos.
Unul din beneficiile pensiei pentru limită de vârstă este că pensia se poate cumula cu salariul. Vârsta la care se poate trece la Pensia pentru limită de vârstă se calculează ținând cont că persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:
a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;
c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.
Buna ziua ,pentru atrofie cerebral cerebeloasa asociata cu dilatatie ventriculara secundara leucoaraioza ,ma incadrez pentru pensionare sunt barbat si am 63 de ani inpliniti
Buna seara !Am 58ani,Am 3copii si am baroce panza de paianjen cu tromboflebita iar la piciorul stâng de 11 ani m-am chinuit sa se închidă iar in iunie m-am operat ca am avut lângă vena sparta o tumoare care la analiza a 3 biopsii mmi-a iesit ca am tumoare benignă cu hemangion cavernos si mai scria acolo ceva .Operatia sa închis si cea cu tumoare si aceea de la baroce pe care am avut un cheag de sânge cat o boabă mare de știri de de masa .La care am avut 3 copii. Iar acum piciorul a continuat să fie tot gros încă mai gros ca inainte de operație.si mi se inroseste de ma vad nevoită să stau mai mult la pat cu el ridicat de deplasat ma deplaseze în baston
I tre ce șanse de pensionare as avea si eu
avand piciorul gros cu centimetri multi față de celălalt.
Stiu ca nu ma mai fac bine niciodată,dar macar mi as putea cumpara si eu tratamentul ce mi l da medic