Plata TVA a salvat Termocentrala Paroşeni
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a asumat şi respectarea normelor europene privind protecţia mediului, sancţiunea prevăzută pentru neîndeplinirea acestor condiţii fiind suspendarea activităţii. Anul 2015 reprezenta sfârşitul perioadei în care termocentralele pe cărbune trebuiau să realizeze investiţii pentru reducerea poluării aerului şi încadrarea în normele europene. Termocentrala Paroşeni este una dintre unităţile de producţie de energie pe cărbune care trebuiau să se conformeze. Pentru aceasta s-au investit peste 65.000.000 euro în proiectul pentru realizarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere şi a unui sistem de colectare, transport şi depozitare a zgurii şi cenuşii în şlam dens. Consiliul de Administraţie al CEH, sub conducerea masonului Purcaru, a blocat investiţia prin neplata TVA-ului. Garda de Mediu a efectuat un control dispunând suspendarea activităţii.
Există totuşi persoane care doresc continuarea producţiei de energie pe bază de cărbune şi au depus eforturi deosebite pentru îndeplinirea normelor de mediu şi continuarea activităţii termocentralelor pe cărbune. Printre aceştia se numără şi fostul director al termocentralei Paroşeni, Doru Vişan, actualmente secretar de stat de la Ministerul Energiei, care a început chiar înainte ca România să adere la UE toate demersurile pentru retehno-logizarea uzinei Paroşeni şi aducerea la standardele cerute de legislaţia europeană. S-a început cu proiectul ITOCHU, implementat pe vremea guvernării Adrian Năstase, continuându-se cu proiectul pentru realizarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere şi a unui sistem de colectare, transport şi depozitare a zgurii şi cenuşii în şlam dens.
În cadrul acestei investiţii, înţelegerea era ca statul român să pună banii, iar beneficiarul, Complexul Energetic Hunedoara, să plătească TVA-ul. Treaba a mers destul de bine, statul achitându-şi 94,78% din partea ce-i revenea, până pe la sfârşitul lui 2014, când, sub conducerea lui Ioan Stamin Purcaru şi a oamenilor de paie puşi de acesta în funcţia de director general, Complexul Energetic Hunedoara a ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea achita partea din contract ce-i revenea, respectiv TVA-ul aferent. Astfel, la 1 decembrie 2014, contractantul a sistat lucrările, acestea nemaifiind reluate pe durata mandatului lai Purcaru în Consiliul de Administraţie al CEH. La 17.12.2015, Garda Naţională de Mediu a făcut un control la Termocentrala Paroşeni, constatând că normele privind protecţia mediului nu sunt respectate, iar prin sistarea lucrărilor de investiţii la instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere şi la sistemul de colectare, transport şi depozitare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, s-a eliminat şi perspectiva că în viitor acestea vor fi îndeplinite. Astfel, după ce s-au investit 61.891.768 euro, exista riscul ca termocentrala să fie oprită din cauză că Purcaru & Gaska lui de incompetenţi nu au plătit TVA-ul.
După un blocaj instalat în luna decembrie a anului 2014, directorul general Mihael Melczer, care doreşte de asemenea ca Uzina Paroşeni să funcţioneze în continuare cu cărbune din Valea Jiului, a reuşit în aprilie 2017 achitarea sumei de 20,6 milioane lei (4,5 milioane euro), iniţiind negocierile cu contractantul pentru reluarea lucrărilor în vederea finalizării investiţiei şi pentru conformarea la cerinţele impuse de legislaţia de mediu, înlăturând astfel riscul suspendării activităţii. Pentru aceasta, pentru că a obţinut profit, a crescut producţia de cărbune, a crescut productivitatea muncii, a plătit taxele locale, a reintrodus transportul minerilor, a asigurat tichete de masă şi plata gratuităţilor, dar, mai ales pentru că a deranjat unele interese politico-masonice prin msuri de eficientizare şi eliminare a unor cheltuieli nejustificate, sistând astfel scurgerea banilor munciţi de mineri în anumite buzunare, când s-a văzut din nou la butoane, Purcaru l-a schimbat cu unul dintre artizanii dezastrului de la CEH, „bunul executant”, Viorel Stancu. Pe lângă oprirea investiţiei de la Uzina Paroşeni, perioada de glorie a lui Stamin Purcaru la butoanele CEH a fost evidenţiată prin oprirea Termocentralei Paroşeni, pentru prima dată în 65 de ani, din lipsă de cărbune, fapt reflectat în presa locală şi centrală prin titluri gen „Termocentralele Paroşeni şi Mintia oprite din lipsa cărbunelui”, sau “Termocentrala Paroşeni anunţă sistarea apei calde”. Pentru aceste performanţe Purcaru a încasat două miliarde de lei, iar directorii Stancu, Jujan şi Floruţ pretind sume colosale drept „bonusuri de performanţă”.
Despre aceste pretenţii, directorul general Mihael Melczer declara că a acorda bonusuri într-o companie cu pierderi poate fi legal, dar nicidecum moral: „E o chestie de poveste, aşa ceva… să iei bonusuri pe neperformanţă… Cred c-ar trebui să fie decenţă în tot ce facem într-o companie care are, oricum, multe pierderi”. Dar Melczer nu mai este director general iar Purcaru & Co au primit liber la jaf.
Judecătoria Petroşani a înlăturat sancţiunea complementară a suspendării activităţii activităţii Electrocentralei Paroşeni
Datorită faptului că Melczer a plătit TVA-ul şi a iniţiat reluarea lucrărilor, stabilind şi termenul pentru finalizare la 31.12.2017, juriştii Complexului Energetic au putut prezenta în faţa instanţei nişte dovezi de bună-credinţă privind perspectiva finalizării investiţiei şi încadrarea în normele de mediu, obţinând înlăturarea sancţiunii complementare a suspendării activităţii Electrocentralei Paroşeni. Şi amenda aplicată prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AB nr. 04191 din data de 17.12.2015, a fost redusă de la suma de 40.000 lei, la suma de 30.000 lei. Şi aceasta este o sumă destul de mare şi ar trebui reţinută de la cei vinovaţi, adică din sutele de milioane pe care Purcaru şi le-a stabilit drept indemnizaţie pentru îngroparea Complexului Energetic.
Andrei VLAD