“Chiar de m-aş naşte şi a doua oară
Tot aş cânta, aş fi vioară…”
La propunerea primarului Cristian Resmeriţă, Consiliul local Lupeni a hotărât în şedinţa de joi, 15 decembrie, acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Lupeni artistei Tatiana Stepa. Un gest de recunoştinţă, la 15 ani de la trecerea în nefiinţă a artistei, o recunoaştere a muncii asidue pe care aceasta a dus-o pe altarul culturii şi muzicii folk.
Născută într-o lună de prier, în Lupeni, Tatiana Stepa a avut încă de mică înclinaţii către muzică, urcând pentru prima dată pe scenă, de la grădiniţă. A absolvit liceul de arhitectură din Bucureşti, s-a căsătorit de tânără. În 1981 se naşte Cătălin, care, acum, îi calcă pe urme, moştenindu-i talentul. Din 1982 este cooptată în Cenaclul Flacăra, cu care întreprinde nenumărate turnee prin ţară, consolidându-şi prietenia cu artişti cum ar fi: Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Ducu Bertzi, Ştefan Hruşcă şi în special cu poetul Adrian Păunescu şi fiul acestuia, Andrei Păunescu. După 1990 revine la Lupeni, unde ajuta la încărcarea vagoneţilor de cărbuni, după care a lucrat în adminstraţie şi apoi, în presa vremii, condusă de Adrian Păunescu. Concertează din nou în peste 2000 de spectacole în noul cenaclu „Şi totuşi iubirea”, înfiinţând alături de o altă colegă, Magda Puşkaş, trupa Partaj. În 1999 apre primul ei album discografic intitulat – Singurătate, apoi în 2003 – Treisprezece clipe, iar în 2007 un dublu cd intitulat – Copaci fără pădure. A iubit natura, şi-a cântat dragostea neîmplinită şi suferinţa grea prin care a trecut în ultimii ani de viaţă, concertând aproape la toate festivalurile folk din ţară, dar şi pe scene din Germania, Italia, Bulgaria, Franţa, Moldova, etc.
Suferă de o boală incurabilă şi cu toate eforturile pe care le-a făcut de a ţine sub control boala, suportă o intervenţie chirurgicală de urgenţă şi în ziua de 7 august 2009 trece în ceata îngerilor, unde va cânta pentru totdeauna.
„Faptul că eu mă duc să cânt într-un spectacol în care oamenii se uită la mine şi nu respiră, faptul că pot să le fac o bucurie părinţilor mei, faptul că am putut să-l ajut pe băiatul meu să-şi ia, când a împlinit 25 de ani, o maşină, faptul că le fac bucurii prietenilor mei, toate acestea adunate mă fac să mă simt bine. Viaţa poate fi scurtă pentru oricine. Viaţa este, cum spune o vorbă care mi-a plăcut mie foarte mult: „Viaţa e scurtă, dar zilele sunt lungi”. Acuma, depinde ce faci cu zilele pe care ţi le dă Dumnezeu, poţi să le faci foarte frumoase sau poţi să nu le observi”, spunea artista într-un interviu, în 2006.
De anul acesta, Lupeniul are un festival de folk care îi poartă numele şi se doreşte ca an de an, în cadrul acestuia să fie promovate atât tinerele talente, dar să participe şi folkişti consacraţi, care au fost colegi cu Tatiana, în viaţa ei de artistă. Un ultim omagiu, i-a adus Ducu Bertzi, care, cu lacrimi în ochi i-a dedicat în concertul pe care l-a susţinut miercuri la Palatul Cultural “Minerul” din Lupeni, una din cele mai cunoscute melodii ale sale, „Când s-o-mpărţit norocul”. Norocul a cam ocolit-o pe Tatiana, pentru că a trecut prin multe în viaţă şi a plecat mult prea devreme, dintre noi. Dumnezeu s-o odihnească în pace!(E.D.)
