Judeţul Hunedoara face parte din categoria cu cea mai mare pondere a populaţiei ce locuieşte în zone urbane marginalizate, cu un procent cuprins între 5.8% şi 8.8 %, fiind de asemenea şi singurul judeţ încadrat în această categorie din cadrul Regiunii Vest. Judeţul Hunedoara face parte din zona montană defavorizată, definit conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, conţinând un număr de 45 de unităţi administrativ teritoriale în această zonă. Acesta se remarcă la nivel naţional printr-o scădere demografică semnificativă între recensămintele din 2002 şi 2011, înscriindu-se între cele zece judeţe ce au înregistrat o scădere a populaţiei de peste 12%. În Valea Jiului, scăderea demografică între recensăminte a fost de 17,8 %. Piramida vârstelor indică o populaţie îmbătrânită, respectiv o pondere redusă a tinerilor şi o pondere ridicată a adulţilor şi vârstnicilor, judeţul Hunedoara clasându-se pe ultimul loc în regiune din punct de vedere al numărului populaţiei din grupa de vârstă 0-14 ani. Sporul natural negativ, sub nivelul regional şi naţional (-5,7) şi soldul migrator negativ, atât în cazul migraţiei interne (către Timiş şi Arad ), cât şi în cazul celei externe constituie cauze ale declinului demografic. Tendinţa de scădere a populaţiei a avut consecinţe inevitabile asupra forţei de muncă din judeţul Hunedoara, astfel că în anul 2014 nivelul resurselor de muncă din judeţ a scăzut cu peste 16% faţă de nivelul din anul 2007. În judeţul Hunedoara, şomajul s-a dovedit a fi o realitate economică şi socială persistentă, care a definit profilul economic al judeţului inclusiv în perioadele de creştere economică accentuată dinaintea crizei.
Pe teritoriul judeţului există „nuclee” de concentrare a şomajului, situate în special în zone miniere sau în comune situate la distanţe mari de principalele căi de comunicaţii şi de locaţiile de concentrare a investiţiilor recente. Potrivit Acordului de Parteneriat (AP), capitolul „Sărăcie şi excluziune socială pe scară largă”, în România, gradul de sărăcie şi de excluziune socială este mult mai mare decât în majoritatea statelor membre UE, 40,3% din populaţie fiind expusă la astfel de riscuri în 2011, comparativ cu media UE de aproximativ 24%. Abordarea din Acordul de Parteneriat privind fondurile europene din perioada de programare 2014-2020, cu privire la comunităţile defavorizate are în vedere utilizarea unor planuri integrate care, pe lângă măsurile cu privire la locuinţele sociale, vor include şi măsuri complementare în domeniile educaţiei, ocupării forţei de muncă, serviciilor sociale şi sănătăţii care să răspundă la nevoile specifice ale comunităţilor defavorizate din zonele identificate ca atare (sub formă de acţiuni de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii). Zona Valea Jiului conform memorandumului privind dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene şi din bugetul naţional, este considerată un sistem monoindustrial în declin, principalele ameninţări fiind şomajul accentuat, sărăcia, dependenţa de prestaţiile sociale. Zonele montane sunt în pericol de depopulare din cauza oportunităţilor limitate de dezvoltare socio-economică, lispa unor programe de reorientare profesională reduce atractivitatea zonei pentru investitori, iar gradul scăzut al forţei de muncă, din cauza numărului mare de pensionari, accentuează criza de pe piaţa muncii, cauzată de lipsa locurilor de muncă.
„Prin aprobarea memoradumului de către guvern, în vederea implementării strategiei de dezvoltare integrată a zonelor pilot de intervenţie, la nivelul Cancelariei primului ministru se va înfiinţa o Unitatea Guvernamentală de Asistenţă Tehnică, cu rol de coordonare a instituţiilor implicate în gestionarea programelor cu finanţare din fonduri europene şi de la bugetul naţional. Exercitatea funcţiilor de asistenţă tehnică se va realiza cu sprijinul direcţiilor de specialitate din cadrul MDRAP, MFE precum şi prin colaborarea cu celelalte ministere care au în gestiune programe de finanţare care ar putea fi accesate de beneficiarii din zonele pilot de intervenţie”, se arată în comunicatul guvernului.
UGAT va avea trei birouri locale, cu rol de punct unic de contact pentru beneficiarii din zonele de intervenţie, una dintre locaţii urmând să funcţioneze la Petroşani. Aceasta va funcţiona în cadrul Universităţii din Petroşani, în cadrul căminului nr. 1. Ştirea ne-a fost difuzată de rectorul universităţii petroşenene, Radu Sorin, care a precizat zilele trecute că „se va încheia un parteneriat cu ADI Valea Jiului, să implicăm dezvoltarea locală şi regională în aşa fel încât să atragem firme stabile în Valea Jiului. Am conturat locaţia împreună cu Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara, cu primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi şi avem două variante, una în corpul D şi alta în căminul nr.1 pentru că este mai aproape de centrul oraşului. Acest lucru înseamnă şi pentru noi participarea la mai multe proiecte”. Urmează ca reprezentanţii cancelariei primului ministru să se deplaseze în Valea Jiului pentru a pune la punct ultimele detalii privind funcţionarea optimă a UGAT.
Angella Dumitraşcu
