Straja va fi vineri, 24 iunie, centrul tradiţiilor şi obiceiurilor populare din Valea Jiului. De peste 500 de ani, în această zonă, la ceas de mare sărbătoare creştină, momârlanii din cătunele îndepărtate de munte ale Văii Jiului participau şi-şi dădeau întâlnire cu gorjenii sus, în vârful Straja. Se purtau straie populare şi tot la aceste întâlniri se puneau la cale cumetrii, se degusta brânza produsă pe ambii versanţi ai muntelui şi se încingea jocul, spre seară. Atracţia zilei erau concursurile de bidivii, cei mai buni proprietari de cai fiind răsplăţiţi cu pălincă ori cu o oaie bună de lapte.
Şi anul acesta, organizatorii vor să readucă în atenţia turiştilor şi celor care vor urca sus în Straja, tradiţiile şi obiceiurile locului. Concursul de cai va ţine capul de afiş al evenimentului, care va fi întregit de un spectacol cultural artistic susţinut de artişti şi formaţii locale, dar şi de invitaţii speciali ai Nedeii Sânzienelor. Cunoscutul interpret Puiu Codreanu îi va delecta pe iubitorii muzicii populare cu melodiile sale. Pentru buna desfăşurare a acestei sărbători, s-au asociat ca de fiecare dată, Primăria şi Consiliul local Lupeni, Emil Părău şi asociaţia pe care o reprezintă. În ultima şedinţă de consiliu s-a alocat pentru această nedeie, suma de 20.000 de lei.
În staţiunea Straja sunt aşteptaţi mii de iubitori ai tradiţiilor şi obiceiurilor populare. Acestora li se vor alătura şi turiştii care sunt în staţiune, aflaţi în diferite tabere şi este un bun prilej de promovare a evenimentelor care au loc în cea mai importantă staţiune montană din judeţul Hunedoara. Nedeia Sânzienelor va începe cu slujba religioasă la Schitul Straja, acolo unde sunt aşteptaţi înalţi ierarhi ai BOR. La datorie vor fi şi reprezentaţii Poliţiei locale, ai Salvamont, ai Jandarmeriei Montane, SMURD sau Ambulanţă, etc. Sărbătoarea Sânzienelor se mai numeşte în tradiţia populară şi „amuţitul cucului” iar sărbătoarea este una solară. Noaptea se aprind focuri, bătrânii spun că în această zi se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu noi. Forţele benefice, dar şi cele ale răului se dezlănţuie, iar ielele sau sânzienele plutesc în aer şi pot face minuni sau pot aduce necazuri, celor care încalcă obiceiurile din această zi, sau lucrează. Tot în 24 iunie se sărbăroreşte şi ziua universală a iei româneşti şi se aşteaptă la această nedeie, ca portul popular să fie ridicat la rang de cinste printre participanţi.
Portul, muzica populară, limba şi dansul sunt privite drept cele mai mari realizări ale neamului românesc. Părintele Dumitru Stăniloaie consideră că “portul spiritualizează trupul, aşează pe toată întinderea lui o ţesătură de sensuri sau dă o notă de spiritualitate frumuseţii lui”. Poate că nici un popor nu a dăruit atâta timp pregătirii şi împodobirii minuţioase a veşmintelor sale ca poporul român, poate că nici un popor nu a fost atât de preocupat de exteriorizarea adecvată a complexităţii şi armoniei sufleteşti. (A.D.)
