Găurile negre ale economiei, cum sunt denumite complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara i-au salvat pe români de la coacerea în birouri, magazine, săli de spectacol şi apartamente, oprirea trenurilor, stricarea alimentelor în frigidere şi multe alte asemenea lucruri deosebit de neplăcute care survin în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică.
Temperaturile excesive şi lipsa precipitaţiilor au făcut ca debitele râurilor să scadă dramatic, fapt care a dus la scăderea producţiei de energie electrică pe bază hidro şi chiar iminenta oprire a centralei nucleare de la Cernavodă. Acesta este scenariul horor de care trebuie să ţină seama guvernanţii atunci când iau în calcul închiderea mineritului şi lăsarea producţiei de energie electrică la mâna unor factori aleatorii cum ar fi apa, soarele sau vântul care nu conferă o garanţie de stabilitate ci evoluează în funcţie de anotimp şi de starea vremii.
La cererea dispeceratului naţionl, Complexul Energetic Hunedoara funcţionează la acest moment cu trei grupuri, unul la Termocentrala Paroşeni şi două la Mintia. Acest fapt dovedeşte necesitatea menţinerii în funcţiune a unităţilor energetice din cadrul CEH şi SNLO, singurele capabile să asigure un flux constant de curent în sistemul energetic naţional, în special în momentele de criză. Termocentrala Paroşeni, intrată forţat în revizii şi reparaţii de lipsa cărbunelui, a terminat lucrările tocmai la timp pentru a pune umărul la trecerea cu bine peste această perioadă.
Singurele surse de producere a energiei electrice care nu ţin cont de vreme sunt cele pe bază de hidrocarburi, respectiv gaz metan şi cărbune. Cum şi cu gazul metan au apărut probleme în aprovizionare, acesta fiind în mare parte importat din Rusia, cărbunele rămâne singura sursă sigură din care România are rezerve exploatabile pentru încă 200 de ani. Din păcate, politica de vasalitate faţă de mai marii UE şi interesele marilor grupuri financiare care au investit puternic în montarea de centrale eoliene pentru care primesc o căruţă de bani prin aşazisele „certificate verzi”, au făcut ca producţia de energie pe bază de cărbune şi mai ales mineritul de huilă să devină un fel de paria care trebuie exterminat.
Spre exemplu, la ora ora şase după amiază a zilei de joi, 23 iunie, termocentralele pe bază de cărbune furnizau în sistemul energetic naţional o cantitate de 3154 Mw, adică 35,80% din producţia de energie electrică la nivel naţional. Sperăm ca guvernanţii să aibă atâta minte şi interes naţional încât să facă în aşa fel producţia de energie electrică să nu rămână pe seama vântului iar minele să fie închise pentru că aşa vrea muşchii unora de pe la Bruxelles care au interese în alte surse de energie, adică în firmele care produc celule fotovoltaice, turbine eoliene şi alte asemenea chestii fabricate în occident şi montate pe câmpurile noastre şi care bulversează sistemul energetic prin inconstanţă şi ne măresc facturile la curent. Chiar dacă nu este politicos, guvernanţii ar trebui să ştie că pe nemţeşte se zice “nein” iar doamna Merkel este un om politic cu stomacul tare, care poate suporta şi refuzuri. Aşa cum suportăm şi noi tirania pe care dumneaei a impus-o unor state mai nou intrate în UE. Ca să fim corecţi, premierul Ponta a rezistat presiunilor FMI de a închide minele de huilă, dar, mai departe, ceilalţi factori de decizie nu au făcut nimic. Mai mult, Bebe Nica, în calitate de lider al sindicatului Muntele, semnează protocolul de separare a minelor de termocentrale, cu consecinţe dezastruoase pentru viitorul mineritului din Valea Jiului.
Andrei VLAD
Lasă un răspuns