Plenul Senatului, întrunit luni, 24 august, în sesiune extraordinară, a aprobat raportul comun de admitere, fără amendamente, asupra Legii privind modificarea limitelor ariilor protejate, posibile pentru anumite obiective de amenajări hidroenergetice, în forma transmisă la promulgare.

Șapte proiecte hidroenergetice, unele finalizate în proporție de peste 90%, urmează în sfârșit să fie duse la capăt: Răstolnița, Surduc-Siriu, cele din  Defileul Jiului, Cornetu-Avrig, Pașcani, Cerna-Belarca și Cosmești-Movileni.  Vorbim despre aproape 700 de MW de energie curată, produsă constant, plus protecție reală împotriva inundațiilor și apă pentru agricultură pentru sute de mii de oameni.

Actul normativ permite Ministerului Mediului, la cererea beneficiarului, să modifice limitele unei arii naturale protejate și să scoată din interiorul acesteia suprafețele aferente unor amenajări hidroenergetice.

Mecanismul poate fi aplicat dacă sunt îndeplinite două condiții principale:

– obiectivul de investiții era aprobat, prin hotărâre de Guvern sau decret de stat, la data de 29 iunie 2007; lucrările se aflau în execuție sau fuseseră începute înainte de această dată, în baza legislației în vigoare la momentul respective: data de 29 iunie 2007 este legată de momentul în care România a transmis Comisiei Europene lista siturilor propuse pentru includerea în rețeaua Natura 2000, iar  legea modifică și regimul evaluării impactului asupra mediului.

Sunt introduse excepții pentru anumite proiecte care au ca obiectiv apărarea, securitatea națională sau reacția la situații de urgență, dar și pentru proiectele care contribuie la aceste obiective și sunt desemnate prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Printre inițiatorii legii se află și senatorul social democrat Cristian Resmeriță.

”La momentul desemnării ariilor naturale protejate existau suficiente tipologii de specii şi habitate, astfel încât aria naturală protejată să poate fi desemnată deşi pe teritoriul acesteia existau deja aceste proiecte investiţionale ce erau realizate în proporţii de cel puţin 60%. Cu alte cuvinte, construcţiile aferente proiectelor nu au condus la afectarea ecosistemelor, florei şi faunei, de interes conservativ, din aria naturală protejată desemnată ulterior. Gradul avansat de realizare a construcţiei proiectelor hidrotehnice la momentul constituirii ariei naturale protejate, permite accesarea cadrului excepţional prevăzut de Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică. Astfel, la Art. 11 alin. (3) este prevăzut faptul că „măsurile adoptate în temeiul prezentei directive trebuie să ţină seama de condiţiile economice, sociale şi culturale, precum şi de caracteristicile regionale şi locale. Amenajarea hidroenergetică de pe râul  Jiu presupune construirea unui baraj și a unei microhidrocentrale la Livezeni și a două centrale hidroelectrice la Dumitra și Bumbești.  

Lucrările au început în 2004 și sunt realizate în proporție de 90%, costurile estimate fiind între 150-200 milioane Euro.  Consider că în acest moment orice capacitate care poate produce energie este vitală pentru România. Desigur că trebuie respectate toate condițiile inclusiv cele de mediu, dar în momentul de față, trebuie să facem orice este necesar, pentru ca România să redevină independentă din punct de vedere energetic. Nu în ultimul rând, hidrocentralele respective reprezintă o investiție publică realizată din banii cetățenilor români”, a spus senatorul Cristian Resmeriță.

Camera Deputaților este camera decizională pentru acest act normativ.

După începerea investiţiei hidroenergetice, zona Defileului Jiului a fost declarată arie naturală protejată (sit Natura 2000).

În baza noului statut, organizaţiile de mediu au contestat autorizaţiile emise şi au avut câştig de cauză, deşi investiţia era aproape de finalizare.

Cele două hidrocentrale, de la Dumitra (judeţul Hunedoara) şi Bumbeşti Jiu, ar fi avut o capacitate de producţie de 60 MW, care ar putea asigura alimentarea cu energie electrică a aproximativ 100.000 de locuinţe.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a emis în data de 25.10.2022, Hotărârea nr. 169 privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României pentru asigurarea securității în domeniu prin adaptarea operativă și dezvoltarea de noi capacități de producție energetice, în contextul războiului din Ucraina și a dispus adoptarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a acesteia.

Între direcțiile de acțiune identificate în materialul emis de CSAT, la dezvoltarea de noi capacități de producție a energiei electrice, lit. B – REPowerEU, au fost identificate proiectele de investiții ale Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. (SPEEH S.A.) necesare pentru asigurarea rezilienței energetice.

Ca tehnologie ecologică dovedită, hidroenergia reprezinta acea sursa de energie fiabilă și flexibilă care poate contribui la creșterea accelerată a ponderii energiilor regenerabile in mixul energetic național. Prin stocarea energiei eoliene și solare în bateriile (rezervoarele) de apă hidroenergetice, care urmează să fie eliberate la cerere, se poate asigura un echilibru sistemului energetic și poate reprezenta soluția la dependența de combustibilii fosili. Proiectele de investiții promovate de SPEEH S.A. pot fi declarate de interes public major în raport de acţiunile sau politicile care au ca scop protecţia sănătăţii, securităţii şi mediului și politicile fundamentale pentru ţară sau societate. Având în vedere caracterul strategic al proiectelor de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice și faptul că finanțarea europeană prin planul de măsuri REPower EU presupune o perioadă redusă de timp pentru evaluare, este necesară asigurarea posibilității realizării acestora până în anul 2026.

Proiectele de investiții prevăzute în anexă sunt gestionate exclusiv de către SPEEH S.A., fără ca statul român să mai aducă o contribuție financiară proprie la realizarea acestora, sursele de finanțare asigurate de către acesta fiind furnizate într-o etapă anterioară a proiectului de investiții, motiv pentru care apreciem că o decizie corectă, coerentă și fundamentată cu privire la realizarea acestor investiții ar trebui să fie adoptată de către SPEEH S.A..

Obiectivele de investiții declarate ca fiind proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă sunt considerate situații excepționale și  se adaugă astfel, producției anuale românești aproape 2 TWh/an energie verde regenerabila, ceea ce conduce la atingerea dezideratului actual al independentei energetice în condițiile respectării și protejării mediului

Conform proiectului, într-o primă fază, vor fi reluate şi finalizate hidrocentralele de la Răstoliţa, Bumbeşti şi Dumitra, toate trei realizate în proporţii cuprinse între 90 şi 98%, în care deja, s-au investit aproape 400 de milioane de euro de către statul român.

Odată finalizate, aceste obiective pot alimenta cu energie peste 300.000 de gospodării, din cele două județe și se vor crea locuri de muncă.În plină criză a energiei, când românii sunt asaltați de facturi uriașe, într-o situație geopolitică extrem de complicată, cu un război la granițele României, cred că este cazul să fim realiști, să ne reanalizăm prioritățile și să găsim soluții viabile pentru a crește producția de energie a României și pentru a diminua dependența de sursele de energie din exterior.

Angella Dumitrașcu