Stâpân e bunul Dumnezeu,
Căci cei ce luptă pentru ţară
În veci nu mor!… în veci nu pier!…
Eroii au fost… eroi sunt încă
Cât este neamul românesc…
Şi este datoria noastră de cinstire
Atâta timp cât ei, încă, mai trăiesc…
Astăzi, ca în fiecare an, în întreaga țară se sărbătorește „Ziua Veteranilor de Război” în semn de recunoaştere a meritelor tuturor acestora – indiferent de războiul sau frontul în care și-au dat obolul pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României – Războiul de Independență, Războaiele Balcanice, Primul și al Doilea Război Mondial.
Cuvântul „veteran” provine din limba latină „veteranus” și desemna militarul care își îndeplinise stagiul militar și care era demobilizat cu cinste, primind un document care atesta calitatea de veteran și a ajuns în limba română prin filiera franceză „vétéran”.
Noțiunea de „veteran” a fost consfințită oficial în Regulamentul Organic, adoptat în Muntenia, la 1 iulie 1831, iar în Moldova, la 1 ianuarie 1832.
După Războiul de Independență din 1877-1878 i s-a dat o altă semnificație decât cea de „bătrân” sau de „cetățean care a efectuat un stagiu îndelungat în armată”- era acum condiționată de participarea la un război.
Titlul de „veteran de război” a fost statuat la Convenția Statelor Europene din 1870 de la Geneva, care a hotărât ca ostașii chemați de patrie la luptă să devină, după un sfert de veac de la mobilizare, veterani de război. Prin Hotărârea de Guvern 1.222 din data de 10 octombrie 2007 data de 29 aprilie a fost aleasă ca „Ziua Veteranilor de Război”, tocmai pentru a evoca ziua de 29 aprilie 1902.
În toate garnizoanele din ţară, au loc ceremonii militare şi religioase, la monumentele dedicate eroilor din cel de-Al Doilea Război Mondial, adunări solemne ale asociaţiilor de veterani de război, spectacole şi activităţi de îngrijire a monumentelor şi cimitirelor eroilor.
Bunicilor, străbunicilor noștri, celor care au fost și celor prea puțini care încă mai sunt printre noi, le spunem astăzi: „Vă mulțumim, pentru că ați pus Țara înainte de toate!”
În județul Hunedoara mai trăiește un singur veteran de război, la Lupeni, mr® Tudor Gheorghe, care, recent, a fost felicitat de administrația publică locală cu ocazia împlinirii celor 102 ani de viață.
De Ziua Veteranilor, primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriță a transmis următorul mesaj „Naţiunea română, plămădită prin truda şi jertfa celor mai demni fii ai ei, a asociat de-a lungul veacurilor ca prinos de recunoştinţă mai multe zile dedicate acestora, de Ziua Înălţării Domnului şi de Ziua Veteranilor. În aceată zi, de Ziua Veteranilor, gândurile noastre se îndreaptă cu pioşenie şi gratitudine spre cei care, prin vitejia şi jertfa lor, au făurit România, au apărat libertatea şi independenţa sa şi au menţinut trează încrederea poporului român în valorile sale creştine şi morale.
Este un moment înălţător, un moment în care gândul nostru plin de recunoştinţă trebuie să ajungă la ei, cei care ne sunt alături, cu demnitate şi cu simţul datoriei împlinite. Vă asigurăm că pentru noi, dumneavoastră – veteranii de război – veţi rămâne acele icoane ale curajului şi devotamentului faţă de ţară şi vă veţi bucura mereu de respectul şi admiraţia noastră!!!”.
Respectând adevărul istoric, trebuie să spunem că recunoaşterea unei asemenea calităţi nu a venit de la sine, direct de la suveran, şi nici datorită propunerilor sau intervenţiilor vreunei instituţii a statului, ci în urma demersurilor unor bărbaţi curajoşi, foşti combatanţi pe redutele de la Griviţa, Plevna, Rahova, Smârdan, Vidin, care nu mai puteau suporta mizeria şi sărăcia în care trăiau şi s-au adresat direct regelui, care i-a primit la palat.
În țara noastră calitatea de „veteran” a fost oficializată prin Înaltul Decret Regal semnat de Regele Carol I, la 29 aprilie 1902, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la data când Adunarea Deputaţilor a declarat starea de război cu Imperiul Otoman și a fost decretată mobilizarea generală. Înaltul Decret Regal prevedea că „ostaşii care au luat parte la campania din anul 1877, adică cei care au fost mobilizaţi în ziua de 29 aprilie 1877, împlinind 25 de ani la 29 aprilie 1902, se numesc veterani”, avându-se astfel, în vedere hotărârile Convenției de la Geneva.
Prin Hotărârea de Guvern 1.222 din data de 10 octombrie 2007 data de 29 aprilie a fost aleasă ca „Ziua Veteranilor de Război”, tocmai pentru a evoca ziua de 29 aprilie 1902.
Bunul Dumnezeu să-i odihnească în pace pe veteranii care nu mai sunt printre noi, dar care, prin eroismul lor, sunt repere morale profunde pentru toți românii.
Iar Bujorul românesc a fost ales ca simbol al recunoștinței și al respectului pentru veteranii de război și veteranii teatrelor de operații. Bujorul românesc este specie ocrotită de lege și, în tradiția și cultura românească, este asociat cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul și sângele.
Iar prin purtarea bujorului la rever, românii demonstrează recunoștința pentru faptele de arme ale militarilor români, din toate timpurile.
RECUNOȘTINȚĂ ETERNĂ EROILOR NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC !
Angella Dumitrașcu
