În timp ce minerii de la CEO protestează și alții au intrat în greva foamei, pentru că urmează să fie concediați de la 1 aprilie, iar parlamentarii vin cu amendamente la planul de închidere a unor unități energetice, joi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern s-a aflat proiectul de ordonanță de urgență, care face referire la măsurile pentru decarbonizarea sectorului energetic.
Acestea au fost cuprinse în PNRR și dacă ne uităm în urmă, foștii miniștri au promis proiecte de energie alternativă pentru bazinele miniere din Valea Jiului și din Gorj.
Acum, pe lângă cei peste 1800 de mineri și energeticieni disponibilizați din Gorj, acestora li se vor mai adăuga și minerii din Valea Jiului, iar energeticienii de la S.E. Paroșeni nici ei nu stau pe roze, deoarece și viitorul acestora este incert.
„Problemele noastre sunt incerte în ceea ce privește termenele la Lupeni și Lonea. Cerem trecerea celor peste 200 de angajați pe perioadă nedeterminată, există o lipsă totală de empatie socială. Dacă nu vom avea rezultate clare, nu suntem departe de a demara o serie de acțiuni de protest. Dacă nu se vor da salariile și nu se va respecta contractul, lucrurile vor degenera. Suntem solidari cu colegii noștri din Federația Națională Mine Energie. Din păcate, acolo, la fel ca și aici, se acționează fără nici cea mai mică empatie socială, fără nicio aplicare spre problemele angajaților de acolo, la fel cum lucrurile văd că au o tendință și în Complex Energetic Valea Jiului. Cert este că dacă nu vom avea rezultate clare, nu suntem departe de a demara o serie de acțiuni de protest. Acțiuni de protest care vin, de exemplu, v-am spus, pe fondul termenului Lupeniului și Lonei, pe faptul că nu s-a făcut nimic la termocentrala Paroșeni și că în continuare se discută de preluarea acesteia. Deci, nu suntem foarte departe de mișcări și în Valea Jiului. Dacă nu se vor da salariile și nu se va respecta contractul în continuare, cu siguranță, mai devreme sau mai târziu, lucrurile vor degenera”, a transmis Darius Cîmpean de la Sindicatul Muntele.
În ședința de guvern de joi au fost aprobate măsurile pentru decarbonizarea sectorului energetic.
În cazul în care Ținta 119 nu va fi considerată îndeplinită și se constată reversibilitatea Jalonului 114, consecințele financiare vor fi următoarele: declanșarea procedurii privind reversibilitatea Jalonului 114, ceea ce ar putea conduce la aplicarea unei penalizări maxime pentru acest Jalon echivalentă cu tranșa de grant aferentă Cererii de plată nr. 2 în valoare de 1,8 miliarde euro, precum și blocarea finalizării evaluării altor jaloane și ținte, afectând implicit plățile din cererile de plată aflate în analiză la Comisie Europene Cererea de plată nr. 4 și parțial Cererea de plată nr. 4, precum și pe cele din cererile de plată viitoare, iar neîndeplinirea Țintei 119 poate atrage aplicarea unei penalizări maxime de 770 milioane euro.
România are obligația de a implementa angajamentele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv jalonul 114 privind intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind decarbonizarea sectorului energetic și țintele 119 și 119a privind retragerea din exploatare a unor capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă.
În vederea adaptării calendarului de decarbonizare la evoluțiile recente din sectorul energetic, autoritățile române au purtat un dialog tehnic cu Comisia Europeană privind ajustarea etapelor de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de cărbune, astfel încât, procesul de eliminare treptată a acestora să fie corelat cu punerea în funcțiune a noilor capacități de producție.
În cadrul reuniunii dintre reprezentanții autorităților române și ai Comisiei Europene (COM) a fost semnalată problema persistentă a situației de reversibilitate a jalonului 114 privind Legea decarbonizării.
Pentru COM, există trei elemente care generează situația de reversibilitate:
1.Primul element este ordonanța de urgență din decembrie 2025 care a introdus condițiile de reducerea a unor capacități printr-un mecanism, general aplicabil, de de-rating (reducerea capacității licențiate) și care este în opinia COM o încălcare a Legii decarbonizării. Ordonanța de urgență ar trebui abrogata imediat.
- Al doilea element care generează reversibilitatea este prelungirea licențelor pentru unitățile Govora 3 și 4, care în opinia COM, reprezintă o încălcare a articolului 2 din Legea decarbonizării potrivit căruia este interzisă crearea de noi capacități de producție de electricitate bazate pe cărbune.
- Al treilea element este legat de situația unor unități energetice care nu au fost cuprinse în valoarea de bază a capacității instalate de producție de electricitate pe bază de cărbune care trebuia închisă Legea decarbonizării. Acestea sunt unitățile 5 și 6 de la Govora, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1.
În ceea ce privește cererea de plată nr. 4, parcurgerea etapelor de autorizare a plății se pare că va trebui corelată cu procedura pentru cererea de plată nr. 3 deoarece, niciunul dintre jaloanele suspendate, nu a fost îndeplinit integral.
Prin urmare, prioritatea ar trebui să fie soluționarea cât mai rapidă a tuturor aspectelor care generează reversibilitatea, precum și deconectarea unității Turceni 4 cât mai devreme, înainte de 31martie 2026.
Reprezentanții Comisiei Europene au semnalat și necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare pentru eliminarea oricăror elemente care ar putea genera riscul de reversibilitate a jalonului 114 privind legea decarbonizării, și au evidențiat necesitatea eliminării mecanismului introdus prin reglementările adoptate la sfârșitul anului 2025, care permite reducerea capacităților licențiate ale unor grupuri energetice prin mecanismul de reducere a licenței, apreciat de către Comisie ca fiind incompatibil cu obiectivele și angajamentele asumate de România prin Planul național de redresare și reziliență.
Modificările OUG propuse, vizează instituirea de măsuri pentru a asigura caracterul ireversibil al jalonului 114 din Planul național de redresare și reziliență precum și conformitatea calendarului de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă cu valorile convenite cu prevăzute în același plan, respectiv retragerea din exploatare a 1.045 MW până la sfârșitul anului 2025 și a 710 MW până la data de 31 august 2026.
În situația în care, neconformarea operatorilor economici poate genera prejudicii semnificative statului român, inclusiv penalități externe de maximum 1,8 miliarde euro aderente declanșării clauzei de ireversibilitate a jalonului 114, sancțiunile contravenționale exclusiv pecuniare nu sunt suficiente pentru asigurarea conformării.
Astfel, se instituie măsuri complementare, în vederea descurajării oricărei acțiuni a operatorilor economici care ar putea conduce la încălcarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 108/2022 și/sau a PNRR.
Adoptarea actului normativ are ca scop asigurarea caracterului ireversibil al procesului de decarbonizare și evitarea riscului blocării evaluării cererilor de plată aferente Planului Național de Redresare și Reziliență.
Din punct de vedere economic și social, adoptarea actului normativ contribuie la menținerea stabilității cadrului de reglementare în sectorul energetic și la asigurarea funcționării în condiții de siguranță a Sistemului Electroenergetic Național.
Iar Uniunea Europeană accelerează tranziția energetică în sectorul clădirilor, impunând un nou standard: toate construcțiile noi vor trebui, în practică, să producă energie și să reducă drastic consumul din surse fosile.
Angella Dumitrașcu
