Omenirea trăiește o perioadă de transformări profunde în ceea ce privește modelul global de funcționare și dezvoltare a economiei mondiale.
Accesul la resurse și sustenabilitatea reprezintă cheia pentru reziliența europeană, în ceea ce privește materiile prime și obținerea securității resurselor și necesită acțiuni pentru diversificarea aprovizionării atât din surse primare, cât și din surse secundare, reducerea dependențelor și îmbunătățirea eficienței resurselor și circularitatea, inclusiv proiectarea durabilă a produselor.
Acest lucru este valabil pentru toate materiile prime, inclusiv metalele comune, mineralele industriale, agregatele, ș.a.m.d., dar este și mai necesar, atunci când se referă la acele materii prime care sunt critice la nivel european sau mondial.
România dispune de numeroase zăcăminte de substanţe minerale utile, cu conţinuturi variate.
În luarea deciziei asupra momentului extracţiei unor rezerve, Statul Român, ca proprietar al resursei trebuie să-şi atingă obiectivele nu numai prin posibilitatea de creştere a veniturilor la bugetul de stat, dar şi prin faptul că această creştere poate conduce la o dezvoltare a comunităţilor.
Pentru a veni în sprijinul ministerelor și societăților subordonate, dar și prin dezvoltarea unor proiecte miniere strategice, senatorii au avut în dezbatere proiectul care vizează simplificarea procedurilor prin care, se pot valorifica resursele minerale critice.
Ca vicepreședintele al comisiei de energie, senatorul Cristian Resmeriță, unul dintre inițiatorii legii susține că: ”Resursele subsolului sunt proprietatea Statului român, iar interesele naționale sunt exprimate inclusiv prim documentele de politică a resurselor minerale. În acest sens, proiectul ajută ca România să se repoziționeze pe harta resurselor minerale și contribuie la asigurarea rezilienței în situațiile de criză. Prin natura și diversitatea resurselor minerale, România poate deveni un pol de interes în sistemul industrial european. Măsurile propuse vor contribui direct la consolidarea competitivității economice a României, prin valorificarea resurselor minerale critice și reducerea dependenței de importuri. Pe lângă efectele economice directe, actul normativ are un impact social pozitiv, întrucât prin dezvoltarea de proiecte miniere strategice și prin crearea lanțurilor valorice integrate (exploatare, procesare, producție) se vor genera locuri de muncă stabile, inclusiv în industriile conexe, precum transportul, construcțiile, energia sau serviciile tehnologice. În plus, consolidarea capacităților de exploatare și prelucrare la nivel național, va stimula transferul de cunoștințe și dezvoltarea competențelor tehnice, susținând formarea unei forțe de muncă calificată și adaptată cerințelor economiei. Este datoria noastră să eliminăm birocrația care blochează proiectele de importanță națională. Așa cum m-am luptat pentru drepturile sociale ale angajaților din sistemul extractive și energetic național, ne vom asigura că România devine un hub energetic rezilient, capabil să facă față oricărei crize externe”.
Senatorul hunedorean este inițiatorul multora dintre legile care au avut un impact deosebit în bazinele miniere din țară, de la legi care au vizat pensionarea minerilor și energeticienilor, la sprijinul pensionarilor și cadrelor didactice din zonele defavorizate, unele dintre ele cunoscute ca și legile Resmeriță.
Totodată acesta a fost cel care a inițiat alături de colegii parlamentari hunedoreni, legi care să vină în sprijinul oamenilor de afaceri, sănătății și învățământului, turismului, susținând proiectele județene și naționale majore, care contribuie la securitatea energetică a țării.
Ca membru în Comisia de energie de la Senat, Cristian Resmeriță a susținut și inițiat și o parte dintre legile care să asigure resursele financiare necesare și pentru continuarea activității CEVJ și, nu de multe ori, a tras un semnal de alarmă, despre situația cu care s-a confruntat de-a lungul anilor, acest complex.
Senatorul social democrat va susține continuarea investițiilor din infrastructură, continuarea proiectelor din PNRR, până la dezvoltarea de noi capacități energetice cu emisii reduse de carbon și punerea în aplicare a strategiei pentru dezvoltarea economică a Văii Jiului, precum și a Planurilor Teritoriale de Tranziție Justă pentru zonele carbonifere impactate de tranziție, asigurarea continuarea activității energetice la Paroșeni și a minelor care asigură cărbunele necesar funcționării acesteia până în anul 2030, conform PNRR.
Ella Schreiber
