Premierul Ilie Bolojan a declarat joi, la Bruxelles, după întâlnirea cu Ursula von der Leyen,în cadrul unei conferințe de presă, că este esențial ca România să respecte jaloanele și angajamentele asumate prin PNRR.

În cursul vizitei, premierul a avut întrevederi  și cu vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, comisar pentru Drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire şi cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare.

Prim-ministrul a prezentat stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, cu accent asupra îndeplinirii jaloanelor referitoare la reforma pensiilor magistraților și la procesul de decarbonizare.

Printre obiectivele și reformele stabilite în PNRR sunt vizate eliminarea treptată  a centralelor electrice pe  huilă și lignit până în anul 2030 și creșterea capacității de producere a  energiei din surse regenerabile.

La nivelul Comisiei Europene vor fi analizate solicitările României, în vederea adoptării deciziei finale privind cererile de plată 3 și 4, urmând să transmită un răspuns, în prima parte a lunii martie.

”Avem în curs o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro, care este o sumă destul de importantă, pentru a cărei închidere trebuie să clarificăm două jaloane importante, este vorba de jalonul care ţine de pensiile pentru magistraţi şi de jalonul de decarbonizare.

Asta pentru că producţia pe cărbune este una energofagă, este una care poluează şi datorită certificatelor de carbon este astăzi ineficientă şi datorită formării preţului pe piaţa de energie zilnic, practic creşte preţul energiei datorită modului marginal în care se formează acest preţ şi înlocuirea acestor centrale pe cărbune energofage cu alte centrale, centrale pe gaz, de exemplu, centrale pe panouri fotovoltaice sau alte surse de energie. Din păcate, datorită faptului că nu s-a reuşit acest lucru, suntem în situaţia în care la termenele asumate nu am redus această capacitate de producţie pe cărbune şi să o înlocuim cu altceva, dar în termeni real nici nu putem de pe o zi pe alta,  să facem acest lucru”, a declarat Ilie Bolojan.

Ministerul Energiei și-a asumat o lege a decarbonizării, care urmărește să închidă definitiv și ireversibil toate capacitățile energetice ale României pe bază de cărbune, pentru a ne conforma  Green Deal.

Urmare a restrângerii activităților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune și de extracție a lignitului și a huilei necesare, are în vedere și  reducerea numărului de personal prin ieșirea la pensie și/sau a concedierilor colective.

O parte a personalului disponibilizat va putea fi absorbit de activitățile de punere în siguranță a exploatărilor miniere și ecologizare a terenurilor.

Disponibilizările de personal ca urmare a închiderii definitive și ireversibile a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă și a carierelor și minelor aferente au impact asupra ratei de ocupare a forței de muncă și asupra ratei șomajului.

Alocarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor Lonea şi Lupeni confirmă că  implementarea planului european „Green Deal” va  continua în România, fapt demonstrat însuși de premier (vezi declarația de mai sus).

”Pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare și suntem într-o fază avansată cu Comisia Europeană pentru a închide acest jalon și nu avem decât două direcții strategice: sau încercăm să menținem mai mult timp producția de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului în așa fel încât, să nu mai fie căpușat, să nu mai fie necesar să acordăm anual milioane de lei subvenții pentru a funcționa lucrurile acolo, fie dacă aceste lucruri nu vor fi făcute din cauza costurilor foarte mari, va trebui să renunțăm la producția pe cărbune. Personal, susțin prima variantă, dar pentru asta nu mai putem continua așa cum avem lucrurile astăzi”, spunea toamna trecută,  premierul Ilie Bolojan într-o conferință de presă.

În ultimii ani, România și-a asumat ferm obiectivele europene privind decarbonizarea și tranziția către un sistem energetic mai curat.

”Cu toate acestea, realitățile pieței de energie națională arată că procesul este departe de a fi finalizat, iar infrastructura necesară pentru înlocuirea surselor clasice de energie cu unele regenerabile sau mai puțin poluante este încă în dezvoltare”, au transmis și  reprezentanții Ministerului Energiei.

Angella Dumitrașcu