Cercetătorii INCDFP (Cristian Ghiță, Bogdan Enescu, Alexandru Marinus, Iren-Adelina Moldovan, Constantin Ionescu, Eduard Gabriel Constantinescu & Like An) au realizat un studiu care urmărește dezvoltarea unui sistem de anticipare a replicilor seismice în România. Scopul este de a furniza prognoze din primele ore și până la câteva zile după producerea unui cutremur principal.
Metoda utilizează tehnici statistice aplicate cu succes în Japonia, adaptate pentru condițiile seismice din România.
Analiza a fost realizată pe două secvențe de replici seismice crustale (de suprafață), generate de șocurile principale din 2014 din Vrancea-Mărășești și din 2023 din Gorj-Oltenia, ambele având magnitudinea moderată de 5,4 Mw. Metoda se bazează pe cele două legi empirice ale seismicității: Omori-Utsu și Gutenberg-Richter.
Cercetătorii au estimat probabilitatea producerii replicilor seismice pentru cele două regiuni, în funcție de magnitudine, realizând prognoze pe baza unor perioade de învățare a activității seismice în urma cutremurelor principale, pentru intervale de 3, 6, 9, 12 și 24 de ore.
Cutremurele de suprafață, cu epicentrul la 15-20 km nord-vest de Târgu Jiu, în zona Dobrița – Runcu și Schela, au fost resimțite intens și în localitățile din Valea Jiului, provocând teamă și ieșirea oamenilor din locuințe. Cele peste 3000 de replici ale seismelor principale au menținut o stare de alertă în zonă.
Și în prezent, mai sunt persoane în orașul Aninoasa care, încă locuiesc în containerele oferite de guvern, după ce colonia au fost afectată de cutremure, așteaptă finalizarea blocului, unde ar trebui să se mute.
Evenimentele i- au surprins și pe geologi, evidențiind că regiunea Gorj poate produce cutremure mai mari decât cele estimate anterior, ceea ce a dus la o reevaluare a riscului seismic în regiune.
Începând cu 13 și 14 februarie 2023, odată cu producerea cutremurelor de 5.2 ML și 5.7 ML, această zonă a devenit epicentrul cercetătorilor, în ceea ce privește reevaluarea hazardului și a riscului seismic în regiunea Olteniei şi a Carpaţilor Meridionali. Astfel, până la momentul acestui studiu, au fost înregistrate în această zonă, aproximativ 2150 de cutremure, dintre acestea 36 având magnitudine ≥ 3 ML.
”Numărul ridicat de replici înregistrate după cutremurele moderate din Gorj se explică prin faptul că dezvoltarea Rețelei Seismice Naționale a permis detectarea și înregistrarea mai precisă a cutremurelor, dar și a microcutremurelor. Cu siguranță că și cutremurele moderate din trecut au fost urmate de multiple replici, dar acestea nu au fost înregistrate anterior din cauza absenței instrumentelor de măsură și a nivelului de înțelegere a fenomenului seismic”, transmiteau în 2023 specialiștii de la INCDFP.
În urma analizei s-a constatat că, deși cele două secvențe studiate s-au produs în urma unor seisme cu aceeași magnitudine, probabilitățile generale ale replicilor seismice sunt mai reduse pentru secvența Mărășești. Replici de magnitudine mai mare sau egală cu cea a șocului principal Ml 5,7 au fost prognozate cu probabilități mai mici de 1% în regiunea Mărășești, în timp ce pentru secvența din Gorj, probabilitățile au fost cuprinse între 1% și 10%, pentru primele trei ore de la producerea cutremurului principal.
Rezultatele evidențiază diferențele semnificative dintre cele două secvențe analizate și arată că un model unic nu poate descrie corect comportamentul replicilor în diferite regiuni seismice.
Studiul oferă o perspectivă nouă asupra modului în care pot fi anticipate replicile unui șoc principal și marchează o etapă importantă în dezvoltarea unui sistem automat de prognoză, inspirat din experiența Japoniei.
Angella Dumitrașcu
