Mii de kilometri de garduri electrice vor fi instalate în România printr-un program derulat de AFM, cu o finanțare totală de 24,28 milioane lei
În 2022, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunța un total de 7.814 urși, iar estimările preliminare din proiectul „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” indică faptul că, în 2025, numărul acestora a ajuns la un minim estimat de 10.419 indivizi.
Creșterea populației a fost însoțită și de o extindere considerabilă a distribuției speciei. Dacă în 2022 prezența ursului era raportată în 586 de fonduri cinegetice, în perioada 2024–2025 numărul acestora a urcat la 755, potrivit datelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
În paralel, autoritățile au constatat o creștere semnificativă a pagubelor provocate de urși.
În intervalul 2023–2025 au fost aprobate 5.216 dosare de despăgubire, însă numărul real al incidentelor este considerat mai mare, existând cazuri respinse sau neraportate.
Bilanțul ultimilor ani arată pierderi importante în rândul animalelor domestice: 6.275 de ovine, 2.661 de bovine și 432 de suine, cu un minim anual de 74 de cazuri la această categorie în 2024.
De asemenea, au fost raportate 3.690 de păsări domestice pierdute precum și 2.923 de familii de albine distruse.
Nici VALEA JIULUI, nu a fost ocolită de atacul urșilor în gospodăriile din orașele zonei, dar și sus în munte, unde a făcut pagube păstorilor.
the animal world around us
După Brașov, Făgăraș, Covasna, Sibiu și regiunea minieră a Văii Jiului care este situată la poalele munților Retezat și Vâlcan, a devenit un „tărâm” tot mai aglomerat de sălbăticiuni și spun încă ”unele guri” că ar fi relocați din alte părți ale țării, pentru că, momârlanii nu recunosc comportamentul neobișnuit de a ataca în gospodării pentru a-și procura hrana și „unii” dintre ei, nu se sinchisesc să patruleze prin orașe, ziua în amiaza mare, cum a fost recent la Brădet, Vulcan sau la Lupeni, în Straja.
Ursul brun (Ursus arctos) nu mai intră în hibernare completă, așa cum făcea în mod tradițional. În loc să rămână izolat în vizuini sau peșteri, numeroși indivizi rămân activi pe tot parcursul iernii.
Populațiile din zone cu activitate umană și hrană disponibilă își modifică comportamentul, intrând doar sporadic în vizuini pentru odihnă, dar ieșind frecvent pentru a căuta hrană. Această flexibilitate comportamentală reduce stresul metabolic, dar crește riscul de conflicte cu oamenii, în special în satele de la marginea pădurilor.
Experții atenționează că, deși ursul activ iarna poate fi un semn al adaptabilității speciei, acest comportament modifică și dinamica ecosistemului, influențând relațiile cu alte specii și echilibrul natural.
În România, observarea ursului în timpul iernii a devenit tot mai frecventă, iar autoritățile recomandă prudență și respectarea distanței, pentru a evita incidentele și a proteja atât oamenii, cât și animalele sălbatice.
Acum, gardurile electrice au rolul de a reduce conflictele dintre oameni și animalele sălbatice, fiind amplasate în zone locuite, în apropierea exploatațiilor agricole, a stupinelor, pe traseele de deplasare ale faunei și în ariile naturale protejate.
Programul se completează cu măsurile din proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”.
Până în prezent, au fost aprobate dosare pentru 1.635 de beneficiari, semn că tot mai multe comunități aleg prevenția și conviețuirea responsabilă cu natura.
Gardurile electrice sunt un instrument de prevenție care, inclusiv ultimul studiu de la INCDS,a fost confirmat că dă rezultate. Gardurile electrice reduc semnificativ riscul de atacuri și pagube, fără a răni animalele și fără a le altera comportamentul natural. Protejează gospodării, stupine, exploatații agricole, dar și traseele naturale ale animalelor.
Datele din teren arată clar: acolo unde prevenim, conflictele scad. Iar asta înseamnă mai multă siguranță pentru oameni și mai mult respect pentru natură.
Acest program completează Planul național de acțiune pentru conservarea ursului brun și este o schimbare de paradigmă: de la reacție la prevenție, de la improvizație la politici publice bazate pe știință.
„Am promis un pachet de măsuri echilibrate pentru gestionarea conflictelor om-urs și iată că livrăm promisiunile făcute! Acest program reprezintă un instrument de prevenție, pentru că noi urmărim reducerea situațiilor în care oamenii ajung în conflict cu animalele sălbatice, mai ales în comunitățile unde incidentele cu ursul brun sunt frecvente. Aprobarea acestei finanțări se alătură activităților derulate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în cadrul Proiectului Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România. Gardurile electrice reduc semnificativ riscul de atacuri și pagube, fără a răni animalele și fără a le altera comportamentul natural. Protejează gospodării, stupine, exploatații agricole, dar și traseele naturale ale animalelor. Datele din teren arată clar: acolo unde prevenim, conflictele scad. Iar asta înseamnă mai multă siguranță pentru oameni și mai mult respect pentru natură”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Angella Dumitrașcu
