Iniţiatoarele din partea Partidului Social Democrat, Silvia Mihalcea, Simona Bucura Oprescu, Corina Ene şi Victoria Stoiciu, anunţă că au depus în Parlament, alături de alte colege din partidele aflate în coaliţia guvernamentală, Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea femicidelor şi a violenţelor care le preced, un proiect legislativ de referinţă care introduce pentru prima dată în legislaţia românească conceptul de femicid – uciderea unei femei pentru simplul fapt că este femeie.

Iniţiativa legislativă reprezintă rezultatul unui grup de lucru transpartinic, format din parlamentare, experte şi reprezentante ale societăţii civile, iniţiat în luna iunie la propunerea Organizaţiei Femeilor Social Democrate (OFSD).

Proiectul de lege beneficiază de un sprijin parlamentar fără precedent: peste 250 de parlamentari şi parlamentare şi-au asumat semnătura pe document, acesta devenind iniţiativa legislativă cu cel mai mare număr de susţinători din istoria Parlamentului României de după 1989.

Prin introducerea conceptului de femicid în legislaţia naţională, România face un pas esenţial în recunoaşterea faptului că violenţa împotriva femeilor nu reprezintă o sumă de cazuri izolate, ci o formă de violenţă structurală, adânc înrădăcinată în societate, care trebuie prevenită şi combătută sistematic.

Proiectul de lege aduce modificări importante vizând atât definirea, cât şi sancţionarea adecvată a faptelor de violenţă bazată pe gen:

1. 1. Definirea femicidului– proiectul de lege stabileşte pentru prima dată în România o clasificare clară a tipurilor de femicid: intim, non-intim şi indirect, recunoscând specificul uciderii femeilor pe criterii de gen şi contextul social în care acestea se produc.
2. Introducerea unor circumstanţe agravante la omorul calificat (art. 189 Cod penal) – se prevede pedepsirea mai severă a faptelor de omor comise asupra unei persoane faţă de care făptuitorul exercită control sau dominaţie (soţ, fost soţ, concubin, partener), precum şi a celor comise din motive legate de gen, de refuzul căsătoriei sau al coabitării ori din răzbunare pentru separare.
3. Majorarea pedepselor pentru infracţiunile care preced un femicid– violenţa domestică, lovirile, vătămările cauzatoare de moarte, hărţuirea, ameninţarea şi alte forme de abuz vor fi sancţionate mai aspru, în special atunci când victima este o femeie sau membră a familiei agresorului.
4. Punerea în mişcare din oficiu a acţiunii penale în cazurile de violenţă de gen– pentru a elimina presiunea asupra victimelor şi pentru a garanta protecţia lor, organele judiciare vor putea acţiona din oficiu, chiar dacă victima nu formulează sau îşi retrage plângerea.
5. Extinderea protecţiei asupra foştilor membri de familie– proiectul de lege asigură acelaşi nivel de protecţie pentru femeile care au părăsit relaţii abuzive, eliminând vidul legislativ care le vulnerabiliza după despărţire.
6. Introducerea de măsuri de protecţie post-crimă şi modificări în Codul de Procedură Penală– proiectul de lege impune autorităţilor obligaţia de a dispune măsuri imediate de ocrotire pentru copiii şi persoanele dependente ale victimei, iar instanţa va constata automat nedemnitatea succesorala a agresorului condamnat pentru uciderea victimei, pentru a proteja drepturile copiilor.
7. Colectarea şi publicarea datelor privind femicidele şi violenţa domestică – Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Parchetul General şi Institutele de Medicină Legală vor fi obligate să colecteze şi să publice anual date statistice detaliate privind violenţa domestică şi femicidele, pentru o evaluare corectă a fenomenului.
8. Includerea unei componente de educaţie pentru egalitate de gen, în sensul Convenţiei de la Istanbul, prin care Ministerul Educaţiei va introduce în programele şcolare teme privind etica relaţiilor non-violente, nediscriminarea şi egalitatea de gen, contribuind la formarea unei culturi a respectului şi a prevenţiei violenţei.

Iniţiatoarele subliniază că acest proiect de lege îşi propune să oprească lanţul de violenţe şi agresiuni înainte ca ele să se transforme în crime.

”România se află pe locul al IV-lea  în Uniunea Europeană în ceea ce privește amploarea violenței împotriva femeilor. Dincolo de statistici, această realitate înseamnă vieți distruse, copii rămași orfani, femei terorizate și un sistem care, adesea, nu le oferă nicio speranță de protecție sau justiție. Statele trebuie să ia măsurile necesare pentru incriminarea și urmărirea penală a violenței împotriva femeilor și fetelor, asigurând în același timp accesul supraviețuitorilor la sprijin și servicii juridice, psihosociale și medicale, inclusiv educație privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive.  UE are în vigoare o directivă europeană privind combaterea violenței, care trebuie transpusă în legislația națională până la 14 iunie 2027. Trebuie să ne asigurăm că agresorii sexuali sunt trași la răspundere pentru crimele lor, indiferent de puterea pe care o dețin; că supraviețuitorii violenței sexuale beneficiază de servicii de sprijin psihologic de înaltă calitate; și că există acces la justiție fără discriminare. Trebuie să continuăm să educăm generațiile viitoare cu privire la egalitatea de gen; cu privire la ce constituie un consimțământ valabil, cum să recunoască diferitele forme de violență și care sunt drepturile lor. Încurajăm autoritățile competente să acționeze decisiv pentru a colecta date dezagregate cu privire la acest fenomen, în vederea elaborării politicilor publice necesare în consecință. Legislatia este doar un punct de plecare. Ea trebuie aplicată cu responsabilitate și determinare. Nu putem tolera ca statisticile să fie ignorate, iar tragediile să continue. Prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor nu este o opțiune,  este o obligație morală, juridică și politică. Femicidul nu se produce într-un vid: el este precedat de o succesiune de violenţe  fizice, psihologice sau sexuale, care, dacă nu sunt tratate la timp şi cu fermitate, pot culmina cu uciderea victimei. Prin acest proiect, România face un pas istoric în direcţia protejării vieţii femeilor, a consolidării statului de drept şi a afirmării valorilor unei societăţi bazate pe respect, demnitate şi egalitate”,  a ținut să transmită și senatorul social democrat Cristian Resmeriță, care a susținut întotdeauna inițiativele legislative ale colegelor din partid.

Ella Schreiber