În fiecare an, la data de 21 mai, creştinii ortodocşi şi catolici îi sărbătoresc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, consideraţi „Cei întocmai cu Apostolii”. De ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Schitul de la Straja și-a sărbătorit  unul dintre hramuri.  

În cuvântul de învățătură Preasfințitul Părinte Episcop Nestor a vorbit despre jertfa Mântuitorului Iisus Hristos pe Cruce, prin care ne-a deschis calea spre mântuire și a pecetluit pentru totdeauna refacerea comuniunii dintre Dumnezeu și om. Preasfinția Sa a explicat că Sfinții Împărați Constantin și Elena tocmai sub semnul Crucii au dobândit sfințenia, iar creștinii îi cinstesc ca adevărați apostoli ai Domnului Hristos, pentru rolul important pe care l-au avut în istoria Bisericii, fiind model de credință și mărturisire a puterii biruitoare a Sfintei Cruci.

În încheiere Arhipăstorul hunedorean a adresat un cuvânt de mulțumire soborului slujitor, Părintelui stareț, protosinghelul Dimitrie Ivașco, ctitorului Emil Părău și familia acestuia  și tuturor pelerinilor prezenți pentru împreuna rugăciune la hramul așezământului monahal de la Straja.

Schitul Straja este situat la 1450 metri altitudine. La 1485 metri s-a ridicat o cruce metalică în memoria celor care, de-a lungul secolelor s-au jertfit pe aceste meleaguri din Valea Jiului pentru neam, libertate socială şi pentru un trai decent.

În pisania aflată deasupra uşii de la intrare stă scris “Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi împreună cu lucrarea Duhului Sfânt s-a zidit şi pictat această sfântă biserică. Întreaga lucrare a început în 22 mai anul Domnului 1999, cu binecuvântarea chirarhului locului PS Dr. Timotei Seviciu, prin grija, osteneala şi cheltuiala lui Emil Ilie Părău alături de familia sa, soţia Marcela cu fiii Alin şi Dorin. Tot în acest an, biserica a fost împodobită cu pictură în ulei executată de pictorul Petru Dănuţ din Somoşcheş, judeţul Arad, sfinţindu-se în anul Domnului 1999, octombrie 23, de către Prea Sfinţia Sa Dr. Timotei Seviciu, Episcop al Aradului şi Hunedoarei. Pentru grija deosebită de a-şi împlini visurile dintr-o curată şi statornică dragoste faţă de Dumnezeu, primeşte Doamne pe binefăcătorul, ostenitorul şi iubitorul acestui sfânt locaş împreună cu familia sa. Fie această biserică o vie mulţumire adusă lui Dumnezeu de ctitor şi familia sa în veci, Amin. Data 23.X.1999”.

Biserica este din lemn, în formă de navă, pe fundatie de beton. Are lungimea de 10 m şi lăţimea de 7,5 m. Spaţiul este repartizat în altar şi naos. Are şi un pridvor deschis, susţinut în faţă de patru stâlpi din lemn. Pridvorul este împrejmuit cu un grilaj din lemn înalt de 105 cm.

Altarul este luminat de o fereastră la sud-est şi alta la nord-est. Catapeteasma este din lemn de paltin, sculptat cu Sf. Apostoli şi Cina cea de Taină sus, îngeri şi Maica Domnului pe Uşile împărăteşti şi diaconeşti. Lângă catapeteasmă, pe peretele nordic, este sculptată în mărime  naturală Sf. Muceniţă Varvara, ocrotitoarea minerilor.

În partea vestică a naosului se afla balconul pentru cor, susţinut de patru stâlpi din lemn împodobit cu sculptură, dar şi cu o cruce mare sculptată, care se înalţă de la pardoseală până în partea superioară a balconului.

Este crucea, care este scoasă din biserică în Vinerea Mare, când se organizează în municipiul Lupeni, singura procesiune religioasă care reconstituie drumul Mântuitorului, pe muntele Golgotei.

Conform calendarului şi tradiţiilor populare, ziua de Constantin şi Elena corespunde sărbătorii numite Constandinu Puilor sau Constantin Graur (patronul păsărilor din păduri).

Se crede că în această zi păsările îşi învaţă puii să zboare iar recoltele vor fi mâncate de păsări dacă se munceşte la câmp.

De asemenea, se consideră că este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, altfel acestea se vor usca. Este ziua în care păstorii îşi aleg baciul şi locul stânelor, femeile alungă duhurile rele cu tămâie şi agheazmă, iar bărbaţii aprind Focul Viu, în jurul căruia stau şi se afumă împreună cu oile, ca să fie ferite de rele cât timp vor sta la stână, în timp ce, prin zgomote şi strigăte, alungă vrăjitoarele care fură sporul laptelui.

Angella Dumitrașcu