Camera Deputaților ca for decizional, a adoptat proiectul de lege care vizează instituirea zilei, meționată mai sus.
Celebrarea unei Zile Naționale a Libertății Religioase și a contribuției cultelor la binele societății româneşti în România va putea contribui la consolidarea valorilor amintite. Data propusă de 16 mai, un simbol al împărtăşirii valorilor comune, aniversează evenimentul din 16 mai 2000, atunci când toate cultele religioase recunoscute din țara noastră au semnat, la Snagov, o declarație comună de susținere a aderării României la UE şi NATO.
Astfel, această zi marchează nu doar un moment istoric important pentru relațiile dintre stat şi culte, ci şi angajamentul comun al României şi al comunităților religioase din țara noastră de promovare a valorile europene şi transatlantice.
Totodată, stabilirea acestei zile ca zi a libertății religioase subliniază nu doar importanța libertății religioase în sine, rolul esențial al pluralismului religios în societatea românească, celebrarea valorilor fundamentale ale democrației, libertății şi respectului reciproc, cât şi modul în care cultele din România au contribuit de-a lungul timpului la crearea, păstrarea şi promovarea identității naționale.
Aceste aspecte sunt, de altfel, evidențiate şi de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, Art. 7. (1):,Statul român recunoaște cultelor rolul spiritual, educațional, socialcaritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale. (2) Statul român recunoaşte rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte biserici şi culte recunoscute în istoria națională a României și în viața societății româneşti.”
Evenimentele organizate în această zi ar putea include ceremonii oficiale, întâlniri şi conferințe pe tema importanței libertății religioase, expoziții şi prezentări care să evidențieze diversitatea religioasă din România şi impactul acesteia asupra culturii şi societății, ateliere educative şi de informare dedicate copiilor şi tinerilor, precum şi activități de promovare a dialogului interreligios şi a toleranței.
În cele din urmă, declararea unei astfel de zile naționale este parte a angajamentul nostru ferm pentru un viitor în care libertatea religioasă este respectată şi protejată, alături de toate celelalte drepturi fundamentale.
Ca şi în alte țări europene, şi în România, relațiile dintre stat şi organizațiile religioase s-au structurat în funcție de tradiția istorică, legală şi instituțională locală, ținând seama în acelaşi timp de modelele europene existente, precum şi de situația demografică, de nevoile sociale şi spirituale şi de aşteptările actuale ale societății.
În acelaşi timp, conştient de necesitatea de a pune dinamismul religios al societății româneşti în slujba edificării binelui comun, statul român acționează pentru aprofundarea relațiilor de parteneriat cu cultele religioase, ca actori importanți ai societății civile, precum şi pentru dezvoltarea de relații cu asociațiile religioase sau asociațiile şi fundațiile care au şi obiective religioase.
Angella Dumitrașcu
