Executivul a precizat că anunţul morții Papei Francisc „a stârnit o profundă întristare atât în rândul credincioşilor Bisericii Catolice, cea mai numeroasă comunitate creştină din lume, precum şi pentru credincioşii şi liderii spirituali de pretutindeni, generând reacţii puternice la nivel global”.
În memoria sa, sâmbătă, 26 aprilie, este zi de doliu național pe teritoriul României.
După tradiţionala binecuvântare Urbi et Orbi din balconul bazilicii Sfântul Petru, Papa Francisc îşi oferise duminică o baie de mulţime surpriză la bordul papamobilului său în Piata Sântul Petru în mijlocul miilor de credincioşi reuniţi pentru a celebra Paştele.
Înainte de a porni, el îl întrebase pe infirmierul său: „Crezi că pot să o fac?”. Iar Massimiliano Strappetti l-a încurajat. El a parcurs atunci aproape de 15 minute aleile pieţei şi a binecuvântat prunci într-o ambianţă încărcată de emoţie, încadrat de numeroase gărzi de corp.
În ziua de doliu naţional, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă. Drapelul României în bernă se mai arborează la: sediile partidelor, sindicatelor, patronatelor, școlilor, liceelor și facultăților, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României, punctele de frontieră, aeroporturi, porturi, gări şi autogări, ca pavilion pe navele de orice fel şi pe alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.
Aceeaşi obligaţie le revine şi românilor obișnuiți, dacă aceștia arborează steagul României la fereastră sau la balconul casei ori al apartamentului.
Totodată, pe 26 aprilie, posturile de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură îşi vor adapta programul în mod corespunzător.
Deși putea câștiga 340 de mii de euro pe an, nu a acceptat niciodată salariul Vaticanului, deoarece a făcut jurăminte de sărăcie și a trăit cu justiția.
Jorge Bergoglio (Papa Francisc) a renunțat la luxul palatului papal și a ales să trăiască în simpla Casa Santa Marta. Toate cheltuielile sale au fost acoperite, dar stilul său de viață a fost auster și consecvent cu ceea ce predica.
Lumânarea lui se ține în bazilica Sfântul Petru, iar înmormântarea lui va fi sâmbătă 26 în Bazilica Santa Maria La Major Roma și nu la Vatican ca predecesorii săi, sicriul este din lemn.
„MOȘTENIREA” nu e materială… e MORALĂ: SMERENȚĂ, COERENȚĂ și SERVICIU.
Un lider spiritual de o înaltă ținută morală, Papa Francisc s-a remarcat mai ales prin implicarea activă în viața societății contemporane, adoptând poziții ferme față de principalele provocări geo-politice ale ultimului deceniu.
Sanctitatea Sa Papa Francisc a fost o personalitate profund apreciată de poporul român, prețuire evidențiată în mod deosebit cu ocazia vizitei apostolice în România, desfășurată în anul 2019. Această vizită istorică a fost una cu totul specială, remarcându-se atât prin deschiderea și căldura cu care Pontiful Roman s-a adresat credincioșilor, cât și prin durata și anvergura sa. A fost cea mai extinsă vizită efectuată de Sanctitatea Sa într-o țară majoritar ortodoxă și, totodată, una dintre cele mai ample din întregul său pontificat, reflectând apropierea sinceră și sensibilitatea sa față de identitatea spirituală și culturală a poporului român. În cadrul acestei vizite apostolice, Papa Francisc a avut întâlniri oficiale cu reprezentanții Statului Român, precum și cu liderii diferitelor culte religioase din România. A vizitat Patriarhia Română și Catedrala Națională Ortodoxă și au fost organizate ceremonii religioase în mai multe locuri ale țării: București, Iași, Șumuleu Ciuc și Blaj.
Pentru noi, românii, Papa Francisc a fost mai mult decât un lider religios, a fost un prieten, un pelerin al sufletelor. În vizita sa din mai 2019, sub îndemnul „Să mergem, împreună”, a unit inimile noastre. A rostit cuvinte simple, dar profunde, care au atins rădăcinile identității noastre: despre iertare, despre familie, despre speranță și despre reconcilierea între oameni și confesiuni.
Trandafirul de aur (Rosa d’Oro) al Maicii Domnului de la Șumuleu Ciuc rămâne o amintire eternă a vizitei papale.
La Blaj, în cadrul primei Sfinte Liturghii pontificate de Sanctitatea Sa în ritul bizantin, Papa Francisc a adus un omagiu martirilor credinței din perioada regimului comunist, prin solemnul act al beatificării celor șapte episcopi greco-catolici români: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu.
Papa Francisc este descris ca o „personalitate venerabilă” și „bine-cunoscută” a creștinătății contemporane. Patriarhul Daniel a subliniat că pontificatul său a lăsat o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii Romano-Catolice.
Patriarhul a transmis condoleanțe întregii Biserici Romano-Catolice și s-a rugat pentru odihna sufletului Papei. „Ne rugăm Domnului Iisus Hristos să odihnească sufletul Papei Francisc în lumină, pace și iubire”, a afirmat în mesaj.
Preocuparea sa constantă pentru situația migranților a reprezentat una dintre direcțiile esențiale ale pontificatului său, reflectând atenția profundă acordată dimensiunii sociale a misiunii Bisericii.
În acest spirit, Papa Francisc a susținut în mod activ comunitățile românești din diaspora, înlesnind accesul acestora la viața religioasă prin oferirea de lăcașuri de cult, cu precădere comunităților ortodoxe, asigurând astfel un cadru spiritual de rugăciune și apartenență în afara granițelor țării. Legătura profundă dintre Papa Francisc și poporul român a fost reafirmată de-a lungul timpului prin repetatele vizite oficiale ale reprezentanților statului român la Vatican, precum și prin numirea unui preot român, pentru prima dată în istorie, în funcția de episcop auxiliar al Diecezei Romei.
Sanctitatea Sa a fost, cu adevărat, un simbol al dialogului interreligios și intercultural, o personalitate de renume mondial, ale cărei cuvinte și acțiuni au reușit să construiască punți de înțelegere și să promoveze idealurile păcii în întreaga lume.
Prin învățăturile sale, el a inspirat nu doar prezentul, ci și viitoarele generații. Cu o modestie rar întâlnită și o dedicare neabătută față de valorile umanității, Papa Francisc a oferit lumii un exemplu de compasiune și demnitate, rămânând un reper moral pentru întreaga umanitate.
Prin angajamentul său neclintit față de apărarea drepturilor omului, protecția mediului și respectul pentru persoanele vulnerabile și marginalizate, Papa Francisc a oferit o viziune a unei lumi mai pline de empatie și solidaritate.
Nu a fost doar un lider spiritual, ci și un apărător fervent al valorilor universale care transcend orice graniță religioasă, națională sau culturală.
Angella Dumitrașcu
