În urmă cu 16 ani, Valea Jiului era zguduită de una dintre cele mai mari tragedii care s-a petrecut în subteranele minelor, 13 mineri de la E.M. Petrila fiind surprinşi de o explozie devastatoare. Accidentul, aşa cum a fost catalogat el, s-a produs la o adâncime de 1000 de metri, în abatajul 431.
AU DECEDAT ATUNCI:
Inginer Brad Iosif, inginer-şef producţie (44 ani),
Inginer Holingher Doru, şef Sector I
(39 ani),
Stoian Vasile, miner, Sector I (38 ani),
Măţan Adrian, ajutor miner front, Sector I (27 ani),
Mateş Dan, sondor, Sector VI (35 ani),
Moş Silviu, miner-şef schimb, sector I (36 ani),
Şipoş Cristian, miner, Sector I (34 ani),
Alecsa Marcel Alin, sondor, Sector VI (36 ani),
Frăţilă Daniel, miner-şef de schimb, Sector VI (38 ani),
Elekeş Attila, miner galerie, Sector VI (35 ani),
Inginer Vişan Trandafir, adjunct-şef Sector I (40 ani),
Puian Nicolae, miner-şef de brigadă (36 ani).
Bâlbă Sorin Mihai, miner-şef brigadă, Sector IV
Când stratul de cărbune se cutremură întotdeauna există victime. Uneori sunt doar victime minerale şi atunci rezerva de resursă minerală este oarecum compromisă. Alteori, şi în faţa unor astfel de situaţii rămânem muţi, vorbim de victime umane. Mulţi, prea mulţi ortaci au sfârşit sub durerea muntelui de cărbune din Valea Jiului.
La monumentul Salvatorului minier din curtea fostei exploatări de huilă au fost depuse coroane și a avut loc o slujbă de pomenire. Primii care au comemorat victimele din 2008 au fost cei de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Securitatea Minieră și Protecție Antiiexplozivă. Au urmat cei de la Consiliul Judetean Hunedoara, tot pentru o ceremonie co
memorativa si depunere de coroane, iar accesul va fi gratuit pentru toti vizitatorii, cu tururi ghidate ale ansamblului si o expozitie de obiecte de salvare miniera.
”O săptămână îndoliată pe care ținem să o comemorăm în fiecare an. Niciodată nu-i o ocazie pierdută să ne aducem aminte de cei care s-au jertfit și ne-au părăsit mult prea repede”, a declarat Artur Găman, directorul INSEMEX, insituție in care, zilele acestea are loc concursul național de salvare.
Cei care au scăpat din explozie, unii cu arsuri grave, nu şi-au călcat colegii în picioare, cum au făcut rockerii de la Colectiv, ci i-au cărat în spate sute de metri salvându-le astfel viaţa. Şase dintre minerii accidentaţi, cu arsuri grave pe corp şi pe căile respiratorii au fost transportaţi la spitalul de arşi din Bucureşti unde au fost îngrijiţi de medicii români, cinci dintre aceştia întorcându-se apoi acasă, după mai multe luni de spitalizare. Nici unul nu a fost transportat în străinătate, deşi starea acestora era foarte gravă şi nici nu au fost aduşi medici din Germania, Austria, Franţa etc. Este vorba despre Matei Petru, Socolescu Alexandru, Alexa Nicolae, Iordache Nicolae Florin şi Bâlbă Sorin Mihai, care, din păcate a decedat la spitalul din Bucureşti…. Nu s-a decretat doliu naţional şi nici un club din Bucureşti sau din ţară nu a fost închis măcar o jumătate de oră în memoria minerilor morţi în teribila explozie din 13 noiembrie 2008.
Ca să vedeţi cât de puţin contează Valea Jiului sau restul ţării pentru miticii de la Bucureşti, dacă pentru victimele incendiului din clubul Colectiv s-a decretat trei zile de doliu naţional, acest lucru nu s-a întâmplat nici înainte de război, nici după război, nici înainte de revoluţie nici după revoluţie, indiferent câţi oameni au murit, câţi au fost răniţi, în ce condiţii, sau câţi orfani au rămas în urma acestor tragedii. Mai mult, minerii accidentaţi, rămaşi cu sechele în urma arsurilor suferite, au fost uitaţi de toată lumea, fiind obligaţi să-ţi plătească singuri tratamentul după ce au ieşit din spital.
Şi atunci, ca şi în cazul tragediei de la clubul Colectiv, televiziunile centrale au transmis vreo două zile în direct, pedalând în special pe lucrurile negative, spre deosebire de cei de la Colectiv pe care televiziunile îi arată ca pe nişte corifei în domeniile lor de activitate, minerii morţi nefiind menţionaţi cu niciun fel de merite, deşi erau cu toţii buni în meseria lor, Alexa Marcel fiind şeful de echipă al celor mai buni salvatori din ţară, acum cel care coordoneaza si prezinta turistilor Muzeul din incinta minei Petrila. Autorităţile s-au băgat şi ele în seamă, miniştrii au venit la Petroşani, au dat declaraţii pe sticlă, şi-au exprimat regretele, i-au declarat eroi pe cei care au participat la operaţiunile de salvare, au mai promis investiţii în minerit pentru ca pe viitor să nu se mai întâmple asemenea tragedii şi… valea. Valea cu miniştrii care s-au cărat rapid la Bucureşti şi tot valea şi cu promisiunile pe care, aceştia le-au uitat imediat ce coloana cu girofar a intrat pe Defileul Văii Jiului.
Tragedii care au zguduit Valea Jiului, dar care nu au avut nici un ecou la Bucureşti:
1980 – În urmă cu 35 de ani, la 29 noiembrie 1980, în subteranul minei Livezeni a avut loc o explozie, iar bilanţul a fost unul de neimaginat: 53 de morţi (38 de mineri şi 15 militari în termen), 27 de răniţi (19 mineri şi 8 soldaţi), 35 de văduve şi 37 de copii rămaşi orfani de tată.
1982 – La mina Petrila, 14 mineri au murit iar alţi 15 au fost răniţi, după ce praful de cărbune s-a aprins.
2001 şi 2002 – La Exploatarea minieră Vulcan şi-au pierdut viaţa 24 de mineri, în două explozii.
Noiembrie 2008 – la Mina Petrila, 8 mineri sunt ucişi şi 9 răniţi de o explozie, într-o galerie aflată la 900 de metri sub pământ. Salvatorii care au intrat după ei sunt surprinşi de o a doua explozie, şi bilanţul urcă la 13 morţi, şi 12 răniţi.
Şi….. şirul continuă cu accidentele mortale de la E.M Uricani și Lupeni… Nici una dintre aceste tragedii nu au sensibilizat Bucureştiul pentru a decreta doliu naţional sau orice altă formă de omagiere a victimelor. Probabil, dacă victimele erau într-un club din Bucureşti, cu muzică şi băutură, şi se călcau în picioare la ieşire, alta ar fi fost atitudinea autorităţilor. Dar pentru nişte amărâţi de mineri, miticii care ne conduc au considerat dintotdeauna că nu merită un asemenea efort. Dar, acum se inchid minele. Prima a fost mina Petrila care, nu demult, s-a alăturat ortacilor trecuţi în nefiinţă. A urmat Uricaniul, urmeaza mina de la Lupeni si Lonea, ca pana in final sa ramâna in Valea Jiului doar doua mine deschise, cea de la Vulcan si de la Livezeni, care, in final si acestea vor fi inchise până in 2030.
ODIHNĂ VESNICĂ EROILOR MINERI
DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE!
Angella Dumitrașcu
