200 de ani se împlinesc în acest an de la naşterea celui care a fost cunoscut drept „Crăişorul munţilor”, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, Avram Iancu.

Anul 2024 a fost declarat „Anul Avram Iancu”, în memoria Eroului Naţional al Revoluţiei de la 1848. Manifestările de duminică, dedicate Crăişorului Munţilor, au debutat cu slujba religioasă. În cuvântul adresat cu acest prilej Preasfințitul Părinte Episcop Nestor, referindu-se la cuvintele din testamentul eroului Avram Iancu: „Unicul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea fericită!”, a explicat că Dumnezeu este izvorul adevăratei fericiri, din care oamenii gustând devin ei înșiși izvor de fericire pentru ceilalți.

Sub acest imbold, adumbrit de scutul credinței în Dumnezeu, Avram Iancu a dorit și a luptat jertfelnic pentru fericirea celor mulți, fiind astăzi model vrednic de urmat pentru noi toți.

Au fost prezente oficialităţi judeţene şi locale, mulți primari,  parlamentari, etc .

Pentru a evita confruntările electorale, nici unul dintre liderii PUTERII  nu au fost prezenți la manifestările de la Țebea, mesajele lor fiind transmise prin intermediul unor consilieri.

A urmat apoi ceremonialul de depuneri de coroane la mormântul lui Avram Iancu.

Merită felicitări asociațiile de români patrioți veniți din toate colțurile țării și de peste Prut.

Serbările de la Țebea nu sunt doar un moment festiv, ci un legământ de onoare, că nu vom uita niciodată sacrificiul celor care au pus libertatea și dreptatea mai presus de propria viață.

Şi anul acesta s-a cântat „Marşul lui Iancu”, dar, din păcate, serbările de la Ţebea au fost umbrite de așa ziși  politicieni ”patrioți” ca Simion sau Șoșoacă, (mereu aclamată de susținători Diana Președinte)  care au profitat de eveniment şi au furat startul la prezidenţiale.

În mulțime l-am revăzut și pe Cristian Diaconescu, Mihail Neamțu și generalul Bartolomeu Săvoiu, etc.

După baia de mulţime, politicienii s-au retras fiecare în corturile amenajate cu acest prilej, pentru a se întâlni cu simpatizanţii, iar alţii s-au pierdut prin mulţimea care a asistat la spectacolul folcloric dedicat acestui eveniment.

Mulţi dintre cei care au participat şi anul acesta la manifestări au ignorant numărul politicienilor ajunşi să facă baie de mulţime şi au aşteptat în schimb spectacolul folcloric  în care au evoluat nume mari a muzicii populare româneşti, ori s-au înghesuit pe la corturile partidelor politice pentru a mânca mici sau virșli tradiționali și de-a bea pălincă, bere și alte băuturi, ce i-au adus, pe unii  în stări euforice.  

Nicolae și Tudor Furdui Iancu, alături de Grupul „Crai Nou”, Sava Negrean Brudașcu, Veta Biriș, Constantin Enceanu, Robert Târnăveanu, Gabriela Tuță, Cornel Borza, Liviu Buțiu, Antonela Ferche Buțiu, Ciprian Roman, Mariana Anghel, Mariana Deac, Cristian Fodor, Ovidiu Olari, Bogdan Toma și Ovidiu Homorodean au adus în fața publicului prezent cântecele care i-au însoțit pe români prin istorie.

Totodată, alături de aceste nume consacrate ale folclorului românesc, pe scenă au urcat și tineri interpreți de folclor precum Vlad Lință, Claudia Colniceanu, Delia Gandore, Roberta Selagea, Ionuț Cocoș, Daniel Breban și Ștefan Țîrdea.

Avram Iancu este considerat cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania, el s-a născut în 1824 la Vidra de Sus.

A fost un avocat transilvănean şi conducătorul de fapt al Ţării Moţilor în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianţă cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluţionare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth. Pentru a anunţa moartea sa, clopotele au tras în munţi timp de trei zile şi trei nopţi.

A fost îngropat cu funeralii naţionale pe 13 septembrie 1872 la Ţebea, în judeţul Hunedoara, lângă „Gorunul lui Horea”, după dorinţa lui. În fruntea convoiului funerar păşeau foştii comandanţi militari ai românilor.

Angella DUMITRASCU