Guvernul, instituțiile responsabile și reprezentanții producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor de energie vor definitiva planul ce va include măsuri imediate și pe termen mediu care să asigure energia necesară consumului cetățenilor și economiei.
”Este nevoie să colaborăm mai strâns și să accelerăm investițiile în rețeaua națională de transport, în capacitățile noi de producție și de stocare a energiei. Cetățenii români și antreprenorii nu trebuie să resimtă efectele generate de perioada de caniculă. Mă voi implica direct pentru a face tot ce ține de Guvern – modificări legislative, sprijin financiar pentru investiții, dialog cu finanțatorii europeni”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Ca măsuri imediate, în cadrul Comandamentului pentru Energie, s-au stabilit următoarele:
ØCreșterea producției de energie în bandă, indiferent de sursă;
ØIdentificarea unui format standard de transmitere/comunicare a datelor de măsura a energiei electrice între distribuitori și furnizori pentru a avea o imagine cât mai clară a necesarului de consum și producție și pentru a reduce dezechilibrele;
ØAutoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei va analiza mecanismul de formare a prețului în sensul protejării consumatorului final de fluctuațiile din piață;
ØOperatorii de distribuție vor publica și actualiza constant pe website-urile proprii localitățile/zonele afectate de avarii, precum și durata estimată pentru remediere;
ØAccelerarea investițiilor în toate segmentele din domeniul energiei.
Ministerul Energiei și Ministerul Mediului vor prezenta Guvernului o informare cu privire la stadiul proiectelor de investiții în energie – de la capacitățile de producție, inclusiv prin proiectele hidrocentralelor cu grad ridicat de execuție, de distribuție, de stocare etc. – și, în cazul în care sunt identificate dificultăți în derularea acestora, să se ia decizii de urgentare la nivelul Guvernului.
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că următorii cinci ani sunt vitali pentru dezvoltarea sistemului energetic, fapt pentru care se va implica direct în asigurarea finanțărilor necesare proiectelor de investiții.
”După 15 ani, România este pregătită să adopte o Strategie energetică națională. În baza acesteia, statul român își va putea planifica, prioritiza și corela investițiile și proiectele necesare pentru asigurarea siguranței energetice naționale, la un preț competitiv al energiei electrice și gazelor naturale. Vedem în aceste zile, după decenii în care au lipsit investițiile publice în sistemul energetic național, cât de importante sunt viziunea și planificarea în acest sector strategic.
În ultimul an, am reușit să atragem 13,6 miliarde de euro bani europeni nerambursabili în sistemul energetic. Prin aceste investiții, începând de anul viitor, vom asigura mai multă energie, iar pe termen mediu, prețuri corecte pentru români și pentru mediul de afaceri”, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit analizei făcute și în această reuniune, Guvernul este în grafic cu plata sumelor datorate furnizorilor, după ce a fost făcută plata ultimei tranșe în sumă de 3,2 miliarde de lei, pentru schema de compensare și plafonare care va funcționa, potrivit actualei legislații, până în primăvara anului viitor.
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul energiei, Sebastian Burduja, au mulțumit tuturor celor care au lucrat în condiții dificile pentru a asigura furnizarea de energie în această perioadă de caniculă.
Consultările între reprezentanții Guvernului, instituțiilor responsabile, producătorilor, distribuitorilor și furnizărilor vor continua pentru asigurarea securității energetice a României.
La reuniunea Comitetului pentru energie au participat, alături de premier și ministrul energiei, vicepremierul Marian Neacșu și reprezentanți ai ANRE, Consiliul Concurenței, Transelectrica-DEN, OPCOM, Hidroelectrica, Electrocentrale București, Romgaz, OMV Petrom, Complexul energetic Oltenia, Complexul Energetic Valea Jiului, Electrocentrale Craiova, Nuclearelectrica, Rompetrol Energy, Henro, ACUE, AFEER și SAPE.
Noul model al sistemului energetic
Asociația Energia Energetică propune demararea urgentă a Planului pentru realizarea Noului Model al Sistemului Energetic, pentru a răspunde schimbărilor climatice și pentru a preveni noi modificări climatice, astfel încât România să atingă echilibru social, energetic și de mediu, atât pentru cerințele de azi (prevenirea efectelor inundațiilor și secetei, asigurarea energiei securitare, curate și ieftine) cât și pentru cele din viitor (reducerea emisiilor de CO2 și folosirea energiei curate securitare).
Situatia energetică din România de astăzi se datorează în ceea mai mare parte politicilor defectuoase din România din ultimii 20 de ani, a lipsei strategiei în domeniul energetic:
- avem o piață de energie declarată liberă, dar care în fapt este total reglementată;
- avem furnizori care natural caută noi consumatori, dar în fapt aceștia îi alungă și pe cei existenți;
- 9avem prețuri plafonate declarate în scop social, dar în fapt ele sunt mai mari decât ar trebui să fie în mod normal.
Pachetele sociale și economice recente, au avut următoarele efecte:
statistic, conform datelor EUROSTAT au plasat România în topul creșteriilor de prețuri la gaz și energie electrică;
Companii energetice cu renume internațional, interesate de dezvoltarea tehnică, rezilientă pe termen lung au părăsit România, plecând cu profesionalismul specific și au permis intrarea în România a unor companii speculative financiar, neinteresate de viitorul energetic și social al României.
Mii de firme și-au redus activitatea, din considerente de prețuri plătite pentru energie, cu consecințe dezastruoase asupra economiei românești, sărăcia energetică a crescut semnificativ în ultimii ani,sunt realitățile rezultatelor pachetului de măsuri.
Înaintea realizării strategiilor de energie, de eficiență energetică, de promovare a SMR-urilor, de hydrogen etc., România este obligată să-și definească liniile directoare pe care ulterior diferitele strategii sectoriale să le realizeze.
În lipsa acestor linii directoare strategiile chiar și serios realizate, sunt sortite eșecului.
Singura posibilitate ca România să-și asigure echilibrul social, cel energetic și cel de mediu, dar mai ales să evite situații critice, este să adopte și implementeze Planul pentru realizarea Noului Model al Sistemului Energetic, pentru a răspunde schimbărilor climatice și pentru a preveni noi modificări climatice.
Aici România, trebuie să-și definească:
Modelul economic românesc în Uniunea Europeană, în perspectiva anilor 2040 – 2050 este unul din elementele de bază de la care trebuie să se plece și care definește cererea, profilul și amplitudinea necesarului de energie, dar determină și gradul de suportabilitate economică care asigură viabilitatea economiei românești, în concordanță cu nivelul tehnologic la care se tinde.
Modelul social, care se dorește a fi construit în România și care determină, sistematizarea teritorială și dezvoltarea căilor și mijloacelor de transport, submodelele de urbanizare, nivelul de confort și de trai la care se tinde în România și care modelează cererea, profilul și amplitudinea necesarului de energie din economie.
Pregătirea resursei umane pentru proiectarea și implementarea, marilor transformări la care urmează să fie supusă România în următorii ani. Cred că este a treia cea mai mare problemă, prima fiind lipsa de viziune a conducătorilor și a doua fiind lipsa dialogului social și a acceptabilității sociale a transformărilor la care trebuie supusă România.
Acceptabilitatea socială, un element inexistent în actuala Românie, dar fără de care toate aceste transformări radicale ale României nu sunt posibile. Oamenii trebuie pregătiți să părăsească starea actuală de confort indusă cum că nouă ne este bine așa cum suntem și că suntem o țară atât de bogată încât nu ne trebuie nimic. Țițeiul românesc este în curs de epuizare, gazele deși încă există zăcămintele se depletează, în ultimii 10 ani nici un proiect important energetic nu a existat, iar toate acestea nu pot continua la infinit.
Interconectivitatea sectorială. O altă abordare strategică care ar trebui să preocupe România o reprezintă pregătirea pentru schimbările climatice. Acestea sunt evidente și sunt caracterizate de perioade tot mai dese și tot mai lungi în care există perioade secetoase, dar și cantități mari de precipitații căzute într un interval scurt de timp. Amenajarea hidrotehnică a zonelor astfel încât să se prevină inundațiile și alunecările de teren, dar și să se acumuleze apă pentru perioadele secetoase și bineînțeles să se folosească energia apei pentru producerea de energie electrică, suficientă și pentru lucrări Agricole.
Mixul de consum efficient resilient
Un termen care încă nu există în limbajul current, reprezintă o tendință care trebuie să se dezvolte în sensul maximizării eficienței energetice la nivelul consumatorului, concomitent cu dezvoltarea unor surse de autoproducție a energiei din resursele disponibile și la îndemâna consumatorului, folosirea unor sisteme de stocare a energiei și interschimbabilitatea formelor de energie în funcție de disponibilitate, oportunitate și cost.
Mixul energetic securitar
Greșeala unor termene de eliminare a cărbunelui până în 2030, a contribuit la prindera României în cleștele unor crize energetice.
Identificarea cererii de energie, profil și amplitudine, dar și a nivelului de suportabilitate economică poate să determine mixul energetic securitar, soluțiile de stocare – interschimbabilitate a combustibilului, tehniciile și tehnologiile necesare, optimizarea rețelelor pentru diversele forme de energie, în condițiile unui mix de consum efficient resilient.
Definirea Noului Model al Sistemului Energetic Românesc, trebuie să se bazeze pe resursele disponibile ale României, pe eficientizarea proceselor de producție, transport și consum, și pe regândirea tehnologică a proceselor de producție a energiei (mixului de producție) și folosirea noilor tehnologii pentru încălzire, apă caldă, aer condiționat etc.
