Linia Nordului – legătura între Imperiul Austro – Ungar şi vechiul Regat

             După sfârşitul primului război mondial, odată cu reîntregirea ţării, reţeaua feroviară a crescut la 10.000 km, datorită noilor linii apărute în Transilvania. În zona bazinului superior al Jiului, lina Simeria – Petroşani a fost deschisă traficului în 1870 şi odată  cu trecerea  timpul  a apărut necesitatea realizării unei legături între Ardeal şi Vechiul Regat. Documentele din anul 1923, ale Corpurilor Legiuitoare  hotărau construirea liniilor Braşov- Nehoiaş, Bumbeşti – Livezeni, Ilva Mică – Vatra Dornei şi Hamangia – Tulcea. Dar, necesitatea construirii acestei legături feroviare apare mult mai devreme în documentele austro-ungare, boierul Bibescu Brâncovan în calitatea sa de mandatar al unor capitalişti străini, solicita guvernului român aprobarea construcţiei a trei căi ferate propuse de  el: Bucureşti – Piteşti, Craiova – Tg. Jiu  şi apoi pe Defileul Jiului până la graniţa cu Austro – Ungaria, cunoscută şi sub denumirea de LINIA NORDULUI.

La 5 iunie 1862, Brâncovan comunica guvernului condus de Mihail Kogălniceanu că a găsit finanţarea pentru demararea lucrărilor de construcţie, iar la 18 iunie, a aceluiaşi an, se dă undă verde pentru începerea lucrărilor. Până în final, guvernul ungar respinge construcţia căii ferate dintre Tg. Jiu şi Livezeni, considerând prioritare  construirea liniilor de pe Valea Prahovei şi Valea Oltului. Lucrările au început în martie 1924 din fondurile acordate ministerului Comunicaţiilor pentru Direcţiunea Generală a Construcţiilor de Căi Ferate, până în anul 1928, iar din 1929 a început conservarea acestora. În această perioadă s-au executat  patru kilometri de linie, tunelul Pleşa de 233 metri lungime, tunelul Leurzeaua în lungime de 214,4 metri lungime, poduri, podeţe, cantonul Brebi. Între anii 1928 şi 1931 s-au construit viaductele de coastă Leurzeaua, Trantor şi Meri şi cea mai mare parte din tranşeele şi zidurile de sprijim până la staţia Meri. Din cauza dificultăţilor economice între anii 1931 şi 1937 lucrările la linie s-au sistat.

Premierul liberal Tătărăscu  alocă bani pentru linia de fier Bumbeşti- Livezeni

            La 1 martie 1938, ziarul local din Petroşani, AVÂNTUL anunţa cu majuscule „Dr. Ionel Moga, primarul oraşului Petroşani a adus de la Bucureşti cea mai îmbucurătoare veste: prin stăruinţa d-lui prim ministru Gheorghe Tătărăscu, a domnilor parlamentari C. Bursan şi Miocu R – Prefectul judeţului Hunedoara s-a înscris în bugetul de stat 1937-1938 suma de 300 milioane de lei, pentru terminarea lucrărilor de covârşitoare importanţă, linia de fier Bumbeşti – Livezeni, cu termen de executare de trei ani”.

De-a lungul anilor,  infrastructura a fost executată de antrepriza Emil Prager, iar tabilierele au fost uzinate şi montate la Reşiţa şi respectiv Vulcan. Din cauza războiului multe din lucrări nu au fost făcute. La 1 octombrie 1946 se putea circula pe 14 kilometri  de linie. După război lucrările au fost reluate  în anul 1948, comuniştii transformîndu-l în şantierul Naţional de Muncă nr.1 şi  la 31 octombrie 1948 linia fiind inaugurată cu mult fast în prezenţa tovarăşului Gheorghe – Gheorghiu Dej, a membrilor guvernului şi a numeroşilor muncitori aduşi din Valea Jiului şi din Gorj, care au efectuat zeci de mii de ore de muncă voluntară pe acest şantier, unde au lucrat  peste 3800 de brigadieri. În cei 24 de ani de contrucţie  a căii ferate au participat peste 27.000 de tineri voluntari la lucrări, s-au executat 109 poduri şi podeţe, 27 viaducte de coastă şi 39 de tunele.

Moldoviţa – pe drumul de fier din Defileul Jiului

Cu prilejul evenimentelor care marchează cei 65 de ani de când linia Bumbeşti – Livezeni a fost inaugurată,  CNAFER a organizat  în parteneriat cu autorităţile locale din judeţele Hunedoara şi Gorj ample manifestări dedicate acestei aniversări şi cu acest prilej a adus două  trenuri la Tg. Jiu, dintre comorile Muzeului CFR, Trenul Regal şi trenul Moldoviţa, care a parcurs pentru prima dată Defileul Jiului.

„Este o zi deosebită pentru toţi cei care sunt prezenţi la acest eveniment prilejuit de aniversarea celor 65 de ani de când a fost inaugurat Defileul Bumbeşti Jiu – Livezeni, unde au fost create nişte lucrări de artă deosebite. Îi omagiem pe toţi cei care s-au jertfit pentru construirea acestui tronson care a făcut legătura dintre sudul Olteniei şi Ardeal şi este totodată poarta de intrare în Valea Jiului. şi este o oportunitate din punct de vedere turistic. Vreau să mulţumesc colegilor de la Gorj şi vă garantez că astfel de colaborări vor continua şi viitorul apropiat”, a declarat prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu,  la plecarea trenului Moldoviţa,  din staţia Tg. Jiu.

Preşedintele C.J. Gorj, Ion Călinoiu  a reiterat faptul că „dezvoltarea turistică a judeţului Gorj nu se poate fără Hunedoara, fără România în general. Trebuie să ne folosim de  potenţialul turistic şi să îl promovăm astfel încât,  ceea ce avem acum să se transforme în mândrie pentru generaţia viitoare”.        Primul popas făcut de oficialităţi a fost făcut la Mănăstirea Lainici, acolo unde arhimandritul Ioachim Pârvulescu  şi sfinţii părinţi au oficiat un Te-Deum în cinstea tuturor celor care s-au săvârşit pe şantierul defileului, directorul general al CNAFER Dionisie Ardelean înmânând mai apoi,  din partea ministerului Transporturilor distincţii tuturor celor care s-au remarcat de-a lungul întregii activităţi. Cele mai frumoase lucrări de artă de pe Defileul Jiului au fost grupate într-o inedită expoziţie de fotografii document au captat interesul invitaţilor. Oficialităţile şi-au  continuat călătoria cu trenul Moldoviţa până în gara Petroşani şi apoi la Teatrul I.D. Sîrbu acolo unde a fost vizionat filmul „Răsună Valea”, primul lung metraj de ficţiune al cinematrografiei socialiste  şi a fost lansată broşura şi filmul realizate de colegul nostru Genu Tuţu, dedicat drumului de fier.

Concluzia  finală a tras-o directorul general al CNAFER, Dionisie Ardelean, care a spus la finalul evenimentului: „Eu zic să ceea ce am realizat astăzi este un evenimnet de răsunet care nu se putea realiza fără ajutorul autorităţilor publice locale. Vreau să mulţumesc Prefecturilor Gorj şi Hunedoara, Consiliilor Judeţene Gorj şi Hunedoara, primăriilor Tg. Jiu, Petroşani, tuturor instituiilor publice implicate, celor de la Mănăstirea Lainici care au fost gazde deosebite, presei, etc. Prin ceea ce am realizat vom încerca să promovăm turismul practic între cele două judeţe. Vom organiza în depoul de la Petroşani un muzeu, iar el va fi capătul acestui traseu turistic, care va fi cu siguranţă un punct de reper pe harta turistică a municipiului Petroşani şi a judeţului Hunedoara”.

Angella DUMITRAŞCU