La mijloc de iulie mergem la Târgul de fete de pe Muntele Găina

            Între 19-21 ale lunii iulie, Drumul Iancului duce pe Muntele Găina, la cunoscutul ”târg de fete”, așa cum i-a mers numele din tradiția populară. Pentru că din cununia celor patru județe s-au născut mulți ostași de-ai Iancului.

Am auzit vorbindu-se despre el în fiecare sat, în fiecare cătun uitat de pe culmile Apusenilor.

Și-aproape nu-i moț să nu fie convins că, măcar o dată, pasul Iancului va fi călcat și țărâna din ograda sa… Poate așa s-a și întâmplat, căci chipul lui Avrămuț al lor stă, încă, în casele moților, lângă icoanele cele sfinte.

Început la Vidra, cu un prunc legănat în luica aninată de grindă, DRUMUL pământean al IANCULUI s-a oprit la Țebea, la rădăcină de gorun și de neam.

Cifrele seci spun că, între cele două hotare, sunt 45 de kilometri. Sufletul românesc ne spune, însă, că-i cale de-o viață, de-o ȚARĂ, și de-un dor, rămas încă neîmplinit.

”Unicul dor al vieții mele a fost să-mi văd națiunea fericită”, spunea Crăișorul Munților.

În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, se organizează, din vremuri străvechi, „Târgul de fete de la Găina”.

Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816. Desfăşurarea târgului are loc într-o frumoasă poiană, la altitudinea de 1467 m.
Se spune că târgul există încă de când poporul proslăvea Soarele.

Era o întâlnire a tuturor muntenilor risipiţi pe văi, dornici să aducă mulţumire marelui astru pentru roadele pământului. Mai târziu apoi, marele platou de la Găina a devenit locul unde se strângeau locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor, pentru schimb de produse.
La finele secolului al XIX-lea, sătenii urcau, de cu seară, pe platoul Găinei.

Dis-de-dimineaţă, doi delegaţi din partea moţilor şi doi din partea crişenilor trăgeau o linie de despărţire între cele două tabere, astfel încât moţii îşi aşezau merindele în partea de răsărit, iar crişenii în apus.
Acolo se adunau locuitorii din diferite văi ale Apusenilor pentru a-şi schimba produsele. Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările dintre rudele apropriate.
Se zice că mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau.Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte. Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori. Nici feciorii nu se lăsau mai prejos. Se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur. Iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“. După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“.
La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta. Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul din deal…
Accesul la Târgul de Fete e simplu. Trebuie să ajungi în comuna Avram Iancu, care se află pe drumul județean 762, ce se desprinde la stânga după ce ieși din Câmpeni. Din centrul comunei faci stânga pe un drum forestier, care te va duce direct la poalele muntelui Găina.
Astăzi,  Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării. Pregătirile se fac cu câteva zile înainte, iar plecarea spre munţi se face în jurul orei patru dimineaţa. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor care durează până spre seară.
E cea mai vestită, amplă și căutată sărbătoare montană în aer liber din ţară. Azi, lumea vine pe Muntele Găina nu neapărat pentru căsătorii pe munte, ci pentru marea sărbătoare etno-culturală care a devenit Târgul de Fete, la cota 1.400, la mijlocul lunii iulie. Dar şi pentru distracţie, târgul fiind un weekend cu discotecă pe munte, artificii, foc de tabără, cu paradă a portului popular, cu târg de obiecte populare și spectacole de muzică tradiţională.
Pentru turişti târgul oferă şi produse artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramică de Bihor şi Zărand, unelte de lemn, ţesături populare de casă şi produse culinare..

Această sărbătoare populară, atestată încă din anul 1816, rămâne un moment de bucurie și comemorare pentru comunitățile locale și pentru toți cei pasionați de tradiția românească autentică. Organizatorii au pregătit o serie de evenimente captivante care să marcheze nu doar frumusețea și bogăția culturii populare, ci și sacrificiile și eroismul marcant al lui Avram Iancu și al luptei pentru drepturile și libertățile poporului român.

Printre activitățile programate se numără spectacole folclorice autentice, momente comemorative sub tema „Bicentenarul eroilor Avram Iancu”, concerte extraordinare cu artiști de renume național și internațional, difuzări de filme documentare ce aduc în prim-plan istoria și tradițiile locale, precum și un impresionant târg național de meșteri tradiționali.

Un moment deosebit al evenimentului va fi reprezentat de minunatul foc de artificii, care va ilumina cerul și va încânta privirile tuturor participanților.

Toate aceste activități sunt menite să ofere o experiență memorabilă și să celebreze autenticitatea și diversitatea culturii românești.

Angella Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: