Cultura este un sistem-instrument prin care o persoană este pusă într-o situaţie favorabilă pentru a confrunta problemele specifice implicate de satisfacerea nevoilor.

Sistemul socio-cultural al organizaţiilor va reflecta sau va trebui să reflecte aspiraţia membrilor pentru satisfacerea nevoilor prin muncă şi participarea la viaţa organizaţională. Nici un popor nu poate exista fără comunicare, fără schimb de valori. Valorile fiecărui neam vin din vechime, îl individualizează şi îl caracterizează.

Iar arta noastră populară, manifestată sub toate aspectele ei, prezintă o bogăţie nepreţuită de comori pentru toţi cei care-şi iubesc patria şi neamul,

Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important în viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări şi terminând cu dansurile, cântecele şi strigăturile nelipsite la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru acela care încearcă să le cunoască şi să le adune pentru a le dărui din nou, după cum spune şi Anton Pann: „De la lume adunate, şi-napoi la lume date”.

Înconjurată de munții Parâng, Șureanu, Retezat și Vâlcan, Valea Jiului oferă iubitorilor de călătorii locuri extrem de atractive, unice în lume, care trebuie descoperite de fiecare turist.

O mulțime de așezări pitorești împânzesc munții în jurul orașelor miniere din Valea Jiului, Hunedoara. Aici, locuiesc, din cele mai vechi timpuri, români,  care s-au ocupat cu creșterea animalelor numiți „momârlani“.

Urmaşii dacilor, aşa cum sunt numiţi momârlanii, au păstrat tradiţii arhaice distincte, una dintre ele fiind îngroparea morților în grădinile caselor, pentru ca sufletele lor să aibă parte de linişte.

Portul tradiţional le era asemănător cu cel al dacilor înfăţişaţi în scenele Columnei lui Traian. „Cine a văzut Columna lui Traian din Roma va avea puţine dubii că aceşti valahi, la fel ca şi cei din Moldo-Valahia, sunt descendenţii poporului lui Decebal.

Lucreția  Mălinesc și Petre Gălățan  sunt  cei care au înființat și administrează de câțiva ani, pe cont propriu ”Muzeul Momârlanilor” din Petroșani, acolo unde alături membrii  Clubul de Presă și alți colaboratori, prin mesajele și evenimentele care s-au derulat aici, au transmis românilor și întregii lumi că ”veșnicia s-a născut la sat”.

Mii de exponate pot fi văzute în casa bătrânească pe care, cei doi soți au împodobit-o cu cele mai de preț odoare, obiecte vechi de sute de ani, rămase moștenire de la  strămoși.

Aici pot fi admirate sute de obiecte specifice zonei, de la îmbrăcăminte veche de zeci de ani, până la unelte tradiționale, unele rudimentare, folosite în ogrăzile familiilor momârlănești.

Toate aceste obiecte au fost donate de-a lungul timpului de mai mulți momârlani din Slătinioara, Sălătruc, Dâlja Mare.  În cadrul muzeului pot fi admirate și zeci de păpuși, toate îmbrăcate în costume populare, realizate chiar de Lucreția Mălinesc, o adevărată creatoarele de piese unice, obiecte casnice și tot ceea ce este necesar într-o gospodărie țărănească.

“Muzeul Momârlanului” din Petroșani este un loc unde se reconstituie o parte din tradiția momârlanilor, oamenii locului, iar de-a lungul anilor le-au trecut pragul pe lângă jurnaliști și creatori de continut ce promovează turismul și diferite grupuri de vizitatori, atât din țară, cât și din alte părți ale lumii.

Întotdeauna au fost primiți de gazde cu zâmbetul pe buze, de multe ori cu bucate tradiționale și cu prezentări de tradiții și obiceiuri locale.

Și tot prin contribuție proprie, au reușit să aducă, de curând  la muzeu încă o casă tradițională, pe care o vor împodobi cu alte obiecte și lucruri care nu au încăput în  prima casă muzeu.

Scopul acestui muzeu este de a promova şi conserva tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.

În ultima perioadă,  pragul acestui inedit muzeu, care s-a născut din dragostea faţă de ceea ce au mai bun comunităţile, a fost trecut şi de mai mulţi elevi lupeneni dar şi din alte zone, care au rămas şi ei impresionaţi de bogăţia şi varietatea obiectelor expuse, elevii  dovedind un interes deosebit pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele despre viaţa şi activitatea zilnică a momârlanilor.

Puţine popoare ale lumii au reuşit să conserve atât de bine cultura tradiţională, pentru că s-au aliniat globalizării, uitând de lucrurile spirituale.

Românii sunt însă privilegiaţi şi trebuie să ne închinăm în faţa acelor oameni care, pe banii lor, prin munca asiduuă pe care o depun,  încearcă să promoveze adevăratele comori ale neamului românesc.

Sprijinirea conservării patrimoniului local şi al tradiţiilor,  trebuie să devină o prioritate pentru toţi factorii decizionali, pentru că, alături de serviciile agroturistice, mesteşugurile şi activităţile tradiţionale pot fi o modalitate de promovare şi creştere a atractivităţii zonelor, precum este şi Valea Jiului, care pot atrage turiştii şi cu beneficii diverse pentru populaţia locală.

Angella Dumitrașcu