Zilele trecute, România a acordat concesionarea minieră companiei Verde Magnesium, societate cu sediul la Bucureşti, susţinută de fondul de investiţii american de capital privat Amerocap, pentru exploatarea zăcământului de brucit din Budureasa, județul Bihor, cu obiectivul de a produce prima tonă de magneziu metalic în România până în 2027, cu ținta de a atinge o capacitate de producție de 90.000 de tone pe an, până în 2032-2034.
În funcție de evoluția capacității de producție, proiectul este prezentat ca urmând să creeze până la 1.000 de locuri de muncă directe și până la 10.000 de locuri de muncă indirecte.
Un alt munte care este în atenția celor care caută materia primă este și Muntele Șiglău, din Uricaniul Văii Jiului, unde se găsește cel mai pur cuarț din lume.
Cuarţul (cremenea sau cristalul de stâncă) este unul dintre cele mai răspândite minerale din lume, cunoscut şi sub denumirea de floare de mină. Zăcământul de cuarț de la Uricani ar fi unic în Europa, însă proiectul care priveşte exploatarea a fost lăsat de izbeliște.
Mina şi fabrica sunt acum închise, în principal din cauza neregulilor constatate privind acordarea licenţei de exploatare. Cuarțul sau dioxidul de siliciu este un mineral răspândit destul de des în scoarța terestră pe toată planeta, care are compoziția chimică SiO2.
În stare pură, cuarțul este incolor, impuritățile din cristal fiind cele care determină culoarea mineralului. Valoarea crescută a dioxidului de siliciu este dată, aşadar, de puritatea lui.
Înainte de descoperirea proprietății sale piezoelectrice (capacitatea de a genera o sarcină electrică internă din solicitarea mecanică aplicată), cuarțul era utilizat ca piatră în bijuterii.
Acum, însă, cuarţul este un material important în producerea semiconductorilor, care sunt folosiţi în industria auto şi nu numai.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit recent despre posibilitatea deschiderii acestei exploatații de cuarț ca o posibilă direcție de dezvoltare a Complexului Energetic Valea Jiului, compania controlată integral de Ministerul Energiei care a preluat prin dare în plată minele de huilă și termocentrala Paroșeni de la Complexul Energetic Hunedoara, care urmează să intre în faliment.
„Ne dorim nu doar un pansament pentru Valea Jiului (…), ci și noi proiecte pentru această companie. Direcțiile pe care mergem sunt posibila explorare și exploatare a cuarțului și suntem într-o corespondență cu ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale – n.red) pentru a vedea dacă este posibil să facem asta din perspectiva reglementărilor. Ulterior vom face și o analiză economică″, a spus ministrul Burduja.
Se pare că de cuarțul din Valea Jiului sunt interesate și câteva companii americane. Ramâne de văzut dacă statul român va concesiona și acel perimetru minier, în viitor, sau se va realiza proiectul ministrului Burduja.
Angella Dumitrașcu
