”Cu cât falia este mai lungă, ea poate să potenţeze un cutremur cu o magnitudine mai mare”

       ”Cutremurele din luna februarie a anului trecut din judeţul Gorj, de 5,2, respectiv 5,7 magnitudine, nu au fost provocate, ci au avut cauze locale,  reprezentate de existenţa unor falii într-o zonă pretensionată, şi exterioare  influenţele cutremurului de 7,8 din Turcia” , a declarat zilele trecute, la Târgu Jiu, Mihai Diaconescu, specialist al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).

Marea majoritate a cutremurelor care s-au produs în județul vecin, au produs pagube și au indus panica, vezi blocurile vechi din Aninoasa și în zona Văii Jiului, ele fiind resimțite până la Deva, Timișoara, dar și alte zone din sud-vestul țării.

În județul  Gorj  de la începutul anului 2023  și până în prezent, au fost detectate 4164 de cutremure cu magnitudinea cuprinsă între 0 si 5.7 grade, aproape 84,4% din cutremurele produse pe teritoriul României, anul trecut.

Directorul INFP, Constantin Ionescu, şi Mihai Diaconescu s-au aflat  zilele trecute  în judeţul Gorj într-o vizită de lucru la invitaţia prefectului Iulian Popescu, ei mergând în teren pentru a stabili noi locaţii,  pentru amplasarea a încă două staţii seismice. Vizita de lucru a început cu o deplasare în teren, pentru identificarea spațiilor în care se va amplasa noua aparatură relocată de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului în județul Gorj , respectiv stația seismică pentru localizarea cutremurelor  de la Tismana, sat Sohodol  și  un senzor de monitorizare al efectelor cutremurelor de la Târgu Jiu, în Parcul Central. În plus față de aceste noi locații, în județul vecin sunt amplasate alte opt stații seismice pentru localizarea cutremurelor.

Mihai Diaconescu a afirmat, în conferinţa de presă care a urmat,  că cele două cutremure mari produse pe 13 şi 14 februarie 2023 nu au avut cauze antropice, excluzând ideea unei fracturări în zona Gorjului, ci unele locale şi exterioare.

”Falia din judeţul Gorj, care a provocat cutremurul de 5,7 de pe 14 februarie, este lungă,de peste 70 kilometri și astfel,  poate genera cutremure cu magnitudini mari. Sunt formule care stabilesc legătura între magnitudine şi lungimea faliei. Cu cât falia este mai lungă, ea poate să potenţeze un cutremur cu o magnitudine mai mare. În ceea ce priveşte cauza cutremurelor, e adevărat că în primele două săptămâni, nu am fost prea fermi în a avea o părere clară, dar, ne-a trebuit o perioadă în care,  să asimilăm ce se întâmplă şi să elaborăm nişte modele. Primul model, care a şi rămas în picioare,  privind cauze locale, datorită existenţei unor falii locale într-o zonă pretensionată, ştim cine aflăm într-o zonă de curbură a Carpaţilor, această zonă nu este doar aşa, o hartă, ci sunt nişte roci care sunt mulate după un arc de cerc să spunem, care începe aici în zona asta şi se termină în Balcani. Cauzele exterioare sunt influenţele datorate cutremurelor turceşti, în special al cutremurului de 7,8 din sudul Turciei, a cărui energie s-a propagat pe planul de subducţie al plăcii africane, sub placa est-europeană. De pe teritoriul României s-au remarcat staţiile seismice din sudul Carpaţilor Meridionali, respectiv la sud de Târgu Cărbuneşti în care arată foarte clar că Vrancea nu a fost influenţată, ci această zonă, Vrancea a fost influenţată  doar de cutremurul de 7,5, care a fost după cel de 7,8 din Turcia.

Situaţia a fost destul de complicată pentru a fi dată public dintr-odată, neavând niciun argument, în afară de expertiza noastră”, a spus specialistul INFP.  Constantin Ionescu a precizat că, pe parcursul anului trecut, la nivel naţional au fost înregistrate 4.900 de cutremure, dintre care, peste 4.200s-au produs  numai în judeţul Gorj.

„Zona din judeţul Gorj este una cunoscută ca fiind activă din punct de vedere seismic, dar care se activează la intervale foarte mari de timp. În geofizică sau geologie, timpii de producere a unor cutremure semnificative sunt de obicei care acoperă şi o generaţie sau două generaţii. Din această cauză, generaţiile noastre nu îşi aduc aminte sau nu au trăit cutremure în zonă şi de aici,  a rezultat şi panica din acel moment. Noi am instalat pe perioada respectivă staţii seismice în zona de aici,  pentru a localiza foarte bine cutremurele, până la momentul cutremurelor erau câteva staţii seismice pentru că, neavând zona activă, nu era de interes ca să monitorizăm locaţiile. Am reuşit să detectăm pe perioada anului 2023 4.200 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 0  şi 5,7 grade, atâtea cutremure s-au produs în zona de aici. La nivel naţional în 2023 s-au produs 4.900 de cutremure. În Vrancea s-au produs 230 de cutremure, restul în alte regiun seismice – Banatul, Galaţi, NV României”, a mai  spus directorul INFP. El a adăugat că, la nivel naţional, Institutul are peste 200 de staţii seismice, 35 de echipamente de GPS şi alte tehnologii cu care monitorizează diferite evenimente naturale şi antropice.

Angella Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: