Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești

             Prin Strategia Națională de Sănătate 2023–2030 se urmărește îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate prin realizarea de investiții în infrastructura unităților spitalicești, fiind imperios necesară susținerea realizării obiectivelor de investiții care permit asigurarea în cel mai scurt timp a unor servicii medicale esențiale pentru creșterea calității vieții în toate orașele, municipiile și județele din România, punându-se mai mult accent, în conformitate cu obligațiile prevăzute în legislația internă şi europeană, pe extinderea/modernizarea/reabilitarea/construcția și dotarea infrastructurii publice a spitalelor orășenești, municipale/municipale de urgență, județene/județene de urgență, spitale de urgența și spitalelor de specialitate.

În prezent, sectorul spitalicesc din România se confruntă cu multiple probleme pornind de la o organizare complicată și disfuncțională, o arhitectură care nu se adaptează cerințelor actuale, la costuri mari, care au o eficiență redusă, la lipsa unui management profesional, la inexistența unor mecanisme de control al calității, la penuria și distribuirea inechitabilă a resurselor umane.

La momentul actual spitalele din România se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realitățile de astăzi.

Una dintre problemele des întâlnite în rețeaua spitalicească este fragmentarea-spitalele pavilionare, ceea ce creează dificultăți în ceea ce privește organizarea fluxurilor și transportul pacienților.

Procentul de nevoi medicale nesatisfăcute se menține crescut în România. Există, de asemenea, diferențe privind accesul la servicii medicale în funcție de regiune, etnie, vârstă sau nivelul de venituri.

Astfel, persoanele care locuiesc în mediul rural sau urbanul mic, cele din comunități marginalizate și cele cu nivel socio-economic scăzut au acces redus la îngrijire medicală (State of Health 2019 – OECD).

În plus, există un nivel redus de integrare între diferitele forme de asistență medicală, iar personalul medical este inegal distribuit între diferite zone ale țării, respectiv, între mediul rural și cel urban.

Dotarea cu echipamente necesare este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile publice nu răspunde profilului stării de sănătate local și nici nevoilor de sănătate ale populației.

Prin investițiile în infrastructura unităților spitalicești din România, se urmărește preponderent o mai bună distribuire a infrastructurii de sănătate între regiuni, municipii și județe, creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate, creșterea eficacității serviciilor medicale, o mai bună adaptare a infrastructurii la noile cerințe tehnologice și de asigurare a unor circuite funcționale și eficiente în unitățile spitalicești din aceste zone.

Urmare aprobării modificării Programului Sănătate, de către comitetul de monitorizare, prin realocarea sumelor inițial prevăzute pentru investiții în infrastructura publică a spitalelor mici, orășenești și municipale, județene/ județene de urgență, spitale monospecialitate, pentru finalizarea proiectelor etapizate din perioada de programare 2014-2020 și suplimentarea fondurilor pentru măsuri care susțin domeniile oncologie și transplant, este necesară finanțare din surse naționale a unui program care vizează obiective de investiții,  care nu pot fi finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Având în vedere prevederile programului de guvernare și necesitatea dezvoltării investițiilor în infrastructura din spitalele orășenești, municipale și județene din România, spitale de urgență  si a spitalelor de specialitate în scopul asigurării de șanse egale în ceea ce privește accesul populației la servicii medicale esențiale, pentru atingerea unui standard decent de viață pentru aceasta, se propune inițierea Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești.

Crearea unui cadru legislativ nou o să permită potențialilor beneficiari promovarea obiectivelor de investiții, prin Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești, astfel încât să se poată asigura accesul întregii populații la servicii medicale esențiale, creșterea calității vieții și atingerea standardelor din țările europene.

Programul se integrează în eforturile concertate ale statului prin instituțiile care gestionează fonduri naționale în vederea atingerii țintelor de conformare la directivele europene în domeniul creșterii accesului populației la servicii medicale de calitate.

În prezent se fac eforturi considerabile în vederea conformării cu prevederile Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030, precum și cu cele din cuprinsul documentelor de politică publică/ strategice, aprobate de către Guvernul României.

Astfel, este necesar a se continua realizarea de obiective de investiții pentru o mai bună adaptare a infrastructurii la noile cerințe tehnologice și de asigurare a unor circuite funcționale și eficiente în spitalele din România. Prin acest tip de investiții se urmărește cu predilecție o mai bună distribuție a infrastructurii de sănătate între orașe, municipii și județe.

Prin Programului național de investiții în infrastructura unităților spitalicești, urmează să fie inițiate și finalizate obiective de investiții în domeniul infrastructurii publice a spitalelor orășenești, municipale/municipale de urgență, județene/județene de urgență, spitale de urgența și spitalele de specialitate, fiind nevoie de demararea unui astfel de program în vederea asigurării de servicii medicale de calitate în scopul recuperării discrepanțelor din sistemul de sănătate publică și asigurării creșterii calității serviciilor medicale publice la care să aibă acces toți cetățenii.

Începerea lucrărilor de execuție va permite crearea de noi locuri de muncă.

În vederea măsurării atingerii obiectivelor generale și specifice ale prezentului act normativ, se cuantifică următorii indicatori de monitorizare și evaluare:  nevoi nesatisfăcute în materie de asistență medicală; nevoi nesatisfăcute în materie de asistentă medicală în rândul persoanelor cu venit scăzut;  nevoi nesatisfăcute de asistența medicală în functie de motive şi de regiunea de dezvoltare;  rata standardizată a mortalității evitabile prin prevenție și a mortalității prin cauze tratabile;  rata mortalității evitabile; rata mortalității prin cauze tratabile.

Angella Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: