O firmă din Italia şi-a anunţat în urmă cu ceva vreme intenţia de a  construi pe Lazăru o microhidrocentrală cu trei captări. Proiectul a fost prezentat în cadrul unei şedinţe de consiliu fără a se organiza o dezbatere publică pe această temă. Conform ofertei, microhidrocentrala va avea o capacitate de 1MW, energie care va fi livrată în sistemul naţional prin operatorul din zonă.

„Firma va oferi administraţiei locale contravaloarea unui procent de 4% din producţia de energie, estimată la o valoare de 80.000 lei anual şi în plus, au anunţat disponibilitatea de a mai aloca alţi 50.000 lei pentru amenajarea traseului de acces la cascadele de la Valea Mării, care se află pe traseul dintre captare şi microhidrocentrală şi care are un potenţial turistic încă neexploatat. Firma italiană exploatează deja o astfel de investiţie şi la Petrila, alături de alte cinci MHC pe care le au în ţara noastră. Exploatarea resurselor energetice naturale reprezintă unul din atuurile acestei localităţi pentru atragerea investitorilor şi dezvoltarea economiei locale”, a declarat în presa locală, primarul Dănuţ Buhăescu.

Proiectul încalcă legislaţia europeană

Trebuie ştiut că generarea de hidroenergie în România trebuie să fie compatibilă cu legislaţia U.E. în materie de mediu, cu strategia privind Biodiversitatea, cu Convenţia privind Diversitatea Biologică, Directiva Cadru privind Apa precum şi cu strategiiile, legislaţia şi politica privind protecţia mediului la nivel naţional. Această compatibilitate ar fi posibilă numai în măsura în care autorităţile abilitate vor stabili zone de excludere pentru construcţia acestor microhidrocentrale şi vor dezvolta mecanisme pre-planificare pentru investiţiile ce urmează a fi realizate pe diferite categorii de râuri. Organizaţia de mediu WWF s-a sesizat vizavi de intenţia construirii microhidrocentralei de pe râul Lazăru şi i-au trimis primarului oraşului Uricani o scrisoare în care îşi arată îngrijorarea faţă de viitorul zonei.

„Ne îngrijorează să vedem uşurinţa cu care investiţiile în microhidrocentrale (MHC-uri), în special cea de pe râul Lazăru, sunt promovate în oraşul Uricani, fără ca impactul acestora asupra ecosistemelor râurilor să fie înţeles şi luat în considerare. Râul Lazăru este în       imediata proximitate a Parcului Naţional Retezat, cel mai vechi parc naţional din România, care este şi sit Natura 2000 ROSCI0217 desemnat pentru anumite habitate şi specii de interes european dependente de ecosistemele râurilor, ce migrează şi în afara limitelor geografice ale sitului”, se specifică în scrisoare.

Se ştie faptul că aceste microhidrocentrale produc scăderea debitului râurilor, de multe ori până la secarea lor şi întreruperea conectivităţii acestora, fapt care blochează înclusiv migrarea peştilor şi a altor specii pe cursurile de apă. Se ştie care a fost dezastrul rezultat în urma constuirii microhidrocentralelor din zonele de munte, localnicii şi turiştii fiind afectaţi de aceste investiţii. În ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă, se ştie faptul că aceste MHC sunt programate a fi controlate de la distanţă prin intermediul unor staţii speciale, computerizate, fiind necesar unul până la maximum patru angajaţi.

Obligaţii doar pentru administraţia locală

În cadrul şedinţei de consiliu, investitorul italian a cerut la rândul său să fie ajutat cu amenajarea drumului de acces, precizând totodată că „s-ar putea să nu primim încă de la început toate avizele începerii lucrărilor”. Probabil ei ştiu ce greu se obţin avizele, mai ales că zona este situată în imediata apropiere a Parcului Naţional Retezat şi adăposteşte un habitat complex şi protejat prin lege, care nu trebuie tulburat de investiţiile făcute de mâna omului.       Angella Dumitraşcu