Ministerul Energiei va organiza trei dezbateri publice în intervalul 15 februarie – 15 martie a. c. cu privire la proiectul PNIESC revizuit, în baza observațiilor primite în perioada de consultare publică, respectiv a recomandărilor Comisiei Europene.
Situația energetică a României se află la intersecția dintre tradiție și transformare, reflectând atât dependența sa istorică de sursele de energie convenționale, cât și angajamentul său de a face tranziția către un viitor durabil, cu emisii scăzute de carbon.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE), România își aliniază sistemul și politicile energetice cu cadrul energetic general european, având totodată în vedere provocările și oportunitățile sale energetice specifice.
Mixul energetic al României se caracterizează prin diversitate, incluzând o combinație de combustibili fosili, surse regenerabile și energie nucleară. De-a lungul timpului, România a depins în mare măsură de combustibilii fosili, în special de cărbune și gaze naturale, pentru a-și satisface nevoile de consum energetic. Rezervele extinse de cărbune ale țării au jucat un rol crucial în asigurarea securității energetice. În plus, gazul natural a servit ca sursă vitală de energie, atât pentru producerea de energie electrică, cât și pentru încălzire, fiind o opțiune mai curată din punct de vedere al emisiilor decât cărbunele.
Sectorul energetic: este vizată o reducere cu 87% a emisiilor de GES în 2030 față de 1990, realizată în primul rând prin dezafectarea capacităților de producție din huilă și lignit și prin extinderea capacităților de producție din surse regenerabile de energie (SRE).
Sectorul Transporturi: ținta sectorială indică o creșterea a emisiilor de GES cu cel mult 41% în 2030 în comparație cu 1990, realizată în primul rând prin susținerea dezvoltării transportului rutier cu autovehicule hibride și electrice.
Sectorul Cădiri: este vizată o reducere cu 2% a emisiilor de GES în 2030 față de 1990, realizată prin îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și creșterea gradului de utilizare a pompelor de căldură și a colectoarelor solare termice.
Sectorul Industrie: ținta sectorială vizează reducerea cu 77% a emisiilor de GES în 2030 față de 1990, ce va fi obținută, în principal, prin înlocuirea combustibililor fosili cu energie electrică din SRE și prin creșterea eficienței tehnologiilor folosite.
Sectorul Agricultură: emisiile de GES vor scădea cu 47% în 2030 față de 1990, prin adoptarea de măsuri privind alimentația adecvată a animalelor și managementul furajelor.
Sectorul LULUCF: este vizată o creștere cu 17% a absorbțiilor de GES în 2030 față de 1990, ce va fi realizată în principal prin îmbunătățirea managementului incendiilor forestiere.
Sectorul Deșeuri: emisiile de GES vor fi reduse cu 30% în 2030 față de 1990 prin reducerea, reutilizarea și reciclarea adecvată a deșeurilor.
România acordă o mare importanță dezvoltării surselor interne de producere a energiei.
În sectorul de producere a energiei electrice, se urmărește diversificarea surselor de producție și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Ținta pentru 2030 este atingerea unei capacități instalate de 30,4 GW, aproximativ 76% din aceasta provenind din SRE.
Este planificată, de asemenea, construirea de noi capacități de producție a energiei electrice din surse nucleare și gaze naturale, menținând în același timp, importurile nete de energie electrică la un nivel mediu anual de sub 5%. Identificând potențialele consecințe sociale și economice negative ale tranziției energetice, PNIESC-ul României subliniază importanța realizării unei „tranziții juste”.
Aceasta vizează sprijinirea comunităților și a lucrătorilor afectați negativ de trecerea la surse de energie mai curate, așa cum este și Valea Jiului.
Măsurile avute în vedere includ realizarea de programe de recalificare, crearea de locuri de muncă în sectoarele de energie regenerabilă și implementarea unor măsuri de protecție socială.
STL prevede eliminarea treptată a tuturor centralelor alimentate cu huilă și lignit, vizând realizarea decarbonizării și promovarea energiei regenerabile.
Această măsură prevede că toate centralele pe cărbune, cu o capacitate totală instalată de 4920 MW, vor fi dezafectate treptat, până la finalul lui 2031.
Dezafectarea centralelor pe cărbune va fi realizată conform următorului calendar:
1.695 MW au fost închise la 31.12.2021
330 MW au fost închise la 01.06.2023
330 MW au puse în stand-by la 01.06.2023
1.425 MW vor fi închise la 31.12.2025 • 1.140 MW vor fi închise / puse în stand-by la 31.12.2026.
Până în 2030, obiectivul României este să construiască centrale nuclearoelectrice folosind tehnologie de tip Small Modular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW.
În plus, tot până în 2030, este vizată construirea de centrale electrice în tehnologie Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (CCGT), alimentate cu gaz natural, cu o capacitate totală instalată de 2,6 GW și centrale în cogenerare (CHP) cu capacitate totală instalată de 947 MW de asemenea alimentate cu gaz natural, una dintre ele urmând a funcționa la Paroșeni, dar și la Mintia.
Arthur Gărdescu
