Societatea Complexul Energetic Valea Jiului SA a solicitat Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă – INSEMEX Petroșani, prin adresa nr. DG2189/08.12.2023, un punct de vedere privind ”închiderea în deplină siguranță a sucursalelor miniere din cadrul Complexului Energetic Valea Jiuluia SA, conform Planului de închidere actualizat cu disponibilizare la finalul perioadei”.

INSEMEX a răspuns prin adresa nr. 14366/14.12.2023, formulând un punct de vedere amplu din care s-au desprins următoarele concluzii:

1. a) Restructurarea industriei extractive a cărbunelui din România impusă de Decizia 787/2010 a UE și asumată de statul român a avut ca rezultat închiderea a două capacități productive din Valea Jiului, minele Lonea și Lupeni;
2. b) La minele Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, cele mai importante riscuri identificate sunt următoarele: riscul de autoaprindere al cărbunelui, riscul de explozie, riscuri generate de prezența gazelor în atmosfera subterană și riscul de inundație. O analiză a tuturor riscurilor este vitală pentru a garanta un proces de închidere în siguranță a minelor;
3. c) Restructurarea personalului lucrător de la sucursalele miniere ce aparțin S CEVJ SA, ca o consecință a aplicării ordonanței privind decarbonizarea sectorului energetic, creează vulnerabilități majore în ceea ce privește schema personalului de specialitate prin părăsirea pe cale naturală (pensionare) sau voluntară a sistemului. Drept urmare activitatea s-a desfășurat pe două schimburi de lucru, ceea ce a condus la executarea incompletă a acțiunilor de punere în siguranță a nouă lucrărilor miniere.

De asemenea, lipsa fondurilor necesare a condus la încetinirea activității privind exploatarea în condiții de siguranță pri asigurarea de materiale și echipamente necesare;

1. d) Având în vedere riscurile și vulnerabilităților prezentate anterior se recomandă prelungirea 6-8 ani a perioadei de punere în siguranță a zăcămintelor aferente minelor Lonea și Lupeni.

De asemenea este recomandată o perioadă de 6-8 ani pentru închiderea și ecologizarea minelor Livezeni și Vulcan.

Zăcămintele de huilă din Valea Jiului sunt printre cele mai complexe zăcăminte de cărbuni din lume și anume: adâncime relativ ridicată de situare a stratelor de cărbuni (de peste 250-300m); tectonică complicată (cu multe falii și microfalii, efilări și laminări etc.); un număr de până la 22 de strate de cărbuni în pachet, cu grosimi variabile (de la câțiva zeci de centimetri, la peste 50-60m) și înclinări variabile (de la 8-10 0 , la 70-80 0 ); tendință ridicată de autoaprindere a cărbunelui în contact cu oxigenul; emanatii foarte mari de metan (care pot depăși 15-20m3/tonă x 24 ore); prezența unor roci înconjurătoare sedimentare ușor surpabile și cu tendință la umflare în contact cu apa etc. Exploatarea acestor zăcăminte din Valea Jiului s-a realizat de-a lungul mai multor zeci de ani (de exemplu: mina Lupeni are peste 140 de ani de activitate), la capacități de producție medii care au depășit 1-2 milioane de tone/an, care au determinat extragerea din zăcământ, de-a lungul timpului, a sute de milioane de tone, respectiv formarea în scoarța terestră a unor goluri de sute de milioane de m3 . Pentru funcționarea acestor mine, a fost necesară săparea unor lucrări miniere de deschidere și de pregătire (galerii, puțuri, plane înclinate, suitori etc.) cu o lungime totală de ordinul sutelor de kilometri. Toate aceste excavații au condus la apariția unor surpări, alunecări pe planele de falie, deformații ale terenului de la suprafață, respectiv fenomene geomecanice foarte complexe.

În contextul acestor fenomene foarte periculoase, asociate cu emanațiile importante de gaz metan și apariția focurilor endogene/combustiilor spontane, la minele din Valea Jiului s-au produs mai multe accidente grave (explozii de metan și praf de cărbune, surpări masive în abataje și lucrările miniere ș.a.), având drept consecință pierderi de sute de vieți omenești și importante pagube materiale.

Toate proiectele de închidere a minelor din Valea Jiului și implicit a minelor Lupeni, Lonea, Vulcan și Livezeni, au ținut seama de complexitatea factorilor menționați mai sus, astfel încât au fost propuse măsuri, tehnici și procedee de închidere a minelor adecvate, care să asigure, în primul rând, un grad ridicat de securitate a muncitorilor care participă direct la efectuarea lucrările de închidere a minelor și a celorlați muncitori prezenți în subteran.

Apoi, în proiectele de închidere au fost propuse o serie de măsuri care să aibă ca efect reducerea la maxim a impactului negativ pe care îl au minele închise asupra mediului și asupra securității zăcământului.

În acest scop, toate lucrările miniere de închidere propuse sunt realizate în retragere, eșalonat în timp și foarte bine organizate, cu menținerea unui sistem de aeraj corespunzător, pentru eliminarea pericolului de apariție a acumulărilor de metan și a autoaprinderii cărbunilor, prin izolarea cât mai bună a lucrărilor miniere de deschidere și de pregătire abandonate și a spațiilor exploatate (prin surpări controlate și răpirea unor susțineri, rambleierea, înnămolirea și inertizarea golurilor subterane, construcția de diguri etc).

În caz contrar, gazul metan va fi emis în atmosferă, prin fracturile din masivul de roci, acesta având un efect de seră,  mai mare decât dioxidul de carbon; iar acumulările de metan din golurile subterane, alături de focurile endogene amplificate de intensificarea alimentării cu oxigen a cărbunelui rămas în spațiul exploatat, pot produce explozii foarte grave, cu punerea în pericol a vieții personalului din subteran și cu consecințe negative importante asupra securității zăcământului.

Mai mult, practicarea pe scară largă la minele din Valea Jiului, de-a lungul unei perioade de cca. 20 de ani, a metodei de exploatare cu banc de cărbune subminat a stratelor groase de cărbuni, a condus la apariția la suprafața de la zi a unor scufundări ale terenului de la câțiva metri, la peste zece metri.

Aceste fenomene au culminat cu producerea la suprafața minei Lupeni a unor deformații brusce/intempestive (coșuri de surpare) a trei gropi de scufundare, fiecare cu un volum de peste 4000- 5000m3, care ar fi putut pune în pericol viața unor persoane sau să provoace distrugeri materiale.

Ținând seama de cauzele care au condus la producerea unor astfel de fenomene extreme de deformare a terenului, mentionăm că la minele aflate în procesul de închidere există zone de zăcământ/câmpuri de abataj rămase neexploatate, care contribuie la modificarea stării de tensiuni și deformații din zăcământ și care potențează apariția acestor fenomene dinamice foarte grave și care ar trebui exploatate înainte de închiderea lor.

Toate lucrările de închidere a minelor, propuse în proiecte, trebuie executate cu mare responsabilitate, fiind activități mari consumatoare de timp și de materiale, care trebuie susținute financiar în mod corespunzător, pentru a fi realizate la termenele stabilite prin proiect. Scurtarea acestor termene prin neexecuția unor lucrări de închidere sau prin alocarea de forță de muncă suplimentară, conduce la generarea unor condiții de risc, prin punerea în pericol a securității muncitorilor, a mediului înconjurător și a zăcământului.

Nerealizarea la timp a unor lucrări de închidere, datorită subfinanțării sau lipsei personalului calificat, are drept consecințe înrăutățirea condițiilor de situare a lucrărilor miniere subterane și apariția necesității unor cheltuieli suplimentare, în raport cu devizele propuse în proiectele de închidere minelor.

Astfel,  nu se recomandă urgentarea sau reducerea unor lucrări de închidere a minelor Lupeni, Lonea, Vulcan și Livezeni, în raport cu termenele prevăzute în proiectele de închidere a minelor, pentru a nu pune în pericol securitatea muncitorilor, mediului și a zăcământului.

Arthur Gărdescu