După ce la începutul lui decembrie la Vatra Dornei a fost sărbătorită Ziua Internațională a Muntelui, iată că, zilele trecute, la Bistrița a fost prezentată STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A ZONELOR MONTANE DIN ROMÂNIA.
Au fost diseminate și rezultatele proiectului SIPOCA, concentrat pe consolidarea capacității administrative a MADR, prin planificare strategică și un sistem de politici publice bazate pe dovezi, precum și sistematizarea și simplificarea procedurilor de lucru cu mediul de afaceri și cetățenii din România, cu accent pe zona montană, realizat cu sprijinul Fondului Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
Este o zi ce va rămâne în „istoria” politicii montane din România deoarece, după Legea Muntelui nr. 197/2018 (primul mare pilon dedicat sprijinirii populației și mediului montan) avem în sfârșit un proiect foarte ambițios de „Strategie integrată” care devine de fapt, cel de-al doilea mare pilon al dezvoltării montane și pentru realizarea căruia au fost alocate resurse consistente, având în spate studii de fundamentare pe toate domeniile de interes și care poartă marea greutate de a fi realizate sub emblema Băncii Mondiale.
Strategia va trebui aprobată prin Hotărâre de Guvern și publicată în Monitorul Oficial, în cel mai scurt timp, pentru a produce efecte.
La evenimentul de la Bistrița au participat: Anna Akhalkatsi, manager România – Banca Mondială, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, ministrul Bogdan Ivan – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, secretarul de Stat Monica Săsărman, de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Mircea Cristian Nicula din partea Ministerului Educației – Inspector General Școlar Bistrița-Năsăud, directorul general Veronica Țăran-Baciu Georgescu, de la ANZM, Emil Iugan, membru al Consiliului Național al Muntelui, domnul Radu Rey, Director al CE-MONT Vatra Dornei, Silviu Ponoran, Președintele Comitetului de Masiv din Grupa de munți Apuseni și Adrian R. Rey, Președintele Forumului Montan din România și vicepreședinte al Euromontana – organizația europeană a regiunilor montane.
Un obiectiv principal al strategiei în reprezintă stoparea depopulării zonei montane, ameliorarea, dezvoltarea activităților structurilor administrative, științifice și neguvernamentale, care a fost create, cu multe eforturi, în ultimii 30 de ani și sprijinirea concretă a fermierilor din munții României.
Stabilizarea populației montate, a producătorilor agricoli, consolidarea și revigorarea localităților, a cătunelor, a gospodăriilor montane, trebuie să devină un deziderat esențial și o prioritate națională. Strategia recunoaște nevoile multiple de dezvoltare ale zonelor montane, printre care: o mai bună conectivitate între munți și restul țării prin autostrăzi naționale, drumuri județene și comunale, cale ferată, precum și infrastructură digitală și prin urmare facilitarea activităților turistice, acces îmbunătățit la serviciile sociale și educaționale; diversificarea economiei montane, inclusiv sectorul turismului și potențialul de energie regenerabilă (biomasă lemnoasă, energie eoliană, deșeuri biologice).
”Noi, prin Forumul Montan din România, Asociatia RoMontana, Euromontana și Centrul de Economie Montana vom continua să rămânem parteneri deschiși în proiecte și viziuni care susțin protecția mediului, turismul durabil, diversificarea economică a comunităților montane și promovarea tradițiilor culturale locale. Acest document strategic a fost realizată printr-o finanțare europeană, respectiv prin proiectul POCA 127012, coordonat excelent în ultima parte a implementării de echipa de la MADR. Acesta cuprinde 15 obiective organizate în cinci piloni ce corespund celor cinci direcții de transformare ale Viziunii pentru zona montană până în 2035, cărora li se atribuie 65 de măsuri”, a transmis Adrian R. Rey, președintele Forumului Montan din România și vicepreședintele Euromontana – organizația europeană a regiunilor montane.
Relieful judeţului Hunedoara este predominant muntos (68% din suprafaţa judeţului), fiind reprezentat prin unităţi ale Carpaţilor Meridionali, care depăşesc frecvent 2.000 m altitudine (Munţii Şureanu cu vârful Şureanu – 2.059 m, Parâng cu vârful Parângul Mare – 2.519 m, punctul cel mai înalt al judeţului, Retezat cu vârful Peleaga – 2.509 m, Vîlcan, Godeanu, Ţarcu) şi ale Carpaţilor Occidentali (Munţii Poiana Ruscăi, Munţii Metaliferi, Munţii Bihor, ale căror înălţimi depăşesc rareori 1.400 m – vârful Găina în Munţii Bihor care atinge 1.486 m altitudine).
În munții noștri încă se mai păstrează tradiții milenare, păstoritul, creșterea animalelor, dar sunt și cei care adăpostesc cele mai importante vestigii istorice și arheologice ce fac parte din patrimoniul UNESCO, bogății nebănuite în subsol, vegetație și faună unică în lume.
Este nevoie să fim mereu susținători ai populațiilor ce trăiesc în munți, dar și protectori ai ecosistemelor montane. Să încurajăm și să promovăm practici durabile și să fim permanent ambasadori echilibrați ai muntelui. Cu toții cunoaștem frumusețea, dar și fragilitatea munților și suntem conștienți că numai împreună, putem asigura un viitor durabil pentru aceste regiuni.
Este datoria noastră să protejăm și să conservăm aceste zone binecuvântate de Dumnezeu, pentru generațiile viitoare.
Angella Dumitrașcu
