Muntele rămâne coloana vertebrală a spațiului geografic românesc și garanția viețuirii ființei entice a poporului român

Seminarul științific și de informare intitulat: Cum păstrăm nealterate ecosistemele montane pentru generațiile viitoare?” a avut loc, saptamana trecuta, la Vatra Dornei sub organizarea Centrului de Economie Montană Ce-Montană, cu sprijinul Forumului Montan din România, Asociației RoMontana și ANZM.

Evenimentul a fost organizat în pregătirea celebrării Zilei Internaționale a Muntelui (11 decembrie 2023). Tematica Parteneriatului Montan/FAO pentru anul 2023 este: Refacerea ecosistemelor montane.

În cadrul întîlnirii, distinsul prof.unv, dr. Radu Rey, membru al Academiei Române și director al CENTRULUI  DE ECONOMIE MONTANĂ a prezentat, ca prioritate națională, conceptul MUNȚII ROMÂNIEI- PROIECT DE ȚARĂ și s-a cerut punerea în aplicare a prevederilor ”Legii Muntelui” și continuitatea eforturilor majore din ultimii 30 de ani,  pentru protecția populației, agriculturii și mediului montan, CEMONT și AZM  urmând să ducă la îndeplinirea obiectivelor prevăzute de lege, adaptate realităților specific zonelor montane din România, în interesul sustenabil al întregii țări și U.E.

Un alt obiectiv principal în reprezintă stoparea depopulării zonei montane, ameliorarea, dezvoltarea activităților structurilor administrative, științifice și neguvernamentale, care a fost create, cu multe eforturi, în ultimii 30 de ani și sprijinirea concretă a fermierilor din munții României.

Stabilizarea populației montate, a producătorilor agricoli, consolidarea și revigorarea localităților, a cătunelor,  a gospodăriilor montane,  trebuie să devină un deziderat esențial și o prioritate națională.

Au susținut alocuțiuni: președintelui Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop, acad. Ion Păun Otiman, prof. univ. dr. Vasile Dîncu, care a subliniat încă odată, că avem nevoie de o strategie complexă, care să pună în centru recunoașterea de către comunități a serviciilor publice ale găspodăriei (fermei) montane care nu pot fi plătite pe piață, prin plăți compensatorii”.

Printre cei prezenți au fost și oameni vrednici ai locului, care duc mai departe tradițiile din frumoasa și unica Bucovină, aceștia susținând un inedit program artistic, care a cuprins poezie-  creații populare și unice colinde, care se cântă numai acolo, în nordul țării.

Prioritățile montane au fost incluse în Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (România Policentrică 2035). Strategia recunoaște nevoile multiple de dezvoltare ale zonelor montane, printre care:  o mai bună conectivitate între munți și restul țării prin autostrăzi naționale, drumuri județene și comunale, cale ferată, precum și infrastructură digitală și prin urmare facilitarea activităților turistice,  acces îmbunătățit la serviciile sociale și educaționale;  diversificarea economiei montane, inclusiv sectorul turismului și potențialul de energie regenerabilă (biomasă lemnoasă, energie eoliană, deșeuri biologice).

Operaționalizarea structurii instituționale stabilite în Legea Muntelui va fi esențială pentru ca SDI să răspundă nevoilor actuale ale comunităţilor montane, iar eforturile de promovare, diseminare și consiliere,  vor fi cheie în asigurarea succesului strategiei prin împuternicirea beneficiarilor locali să acceseze oportunitățile oferite. Aceste eforturi pot fi facilitate de structurile instituționale existente, cum ar fi Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, Grupurile de Acțiune Locală (GAL) montane, precum și structurile teritoriale ale ANZM. Infrastructura de cercetare montană existentă (precum Centrul de Economie Montană CEMONT, Institutul Montan) ar putea juca,  un rol cheie.

Acestea vor trebui să fie însoțite de măsuri pentru simplificarea procesului de obţinere de fonduri europene și reducerea costurilor asociate cu pregătirea, depunerea și procesarea cererilor de rambursare.

O strategie montană este de succes numai dacă este susţinută de toţi factorii interesaţi. Elaborarea strategiei va trebui să urmeze un proces incluziv și va necesita participarea activă a tuturor nivelurilor de guvernare, precum și a sectorului privat, a societății civile și a comunităţilor montane.

Strategia integrată pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane din România vine cu măsuri concrete în acest sens și va fi prezentată oficial în cursul acestei săptămâni.

Directorul  general al Agenției Zonelor Montane și  dr. ing CSIII Dănuț Ungureanu au prezentat lucrarea ”Parcurile naționale din munții României oaze de liniște și  relaxare pentru generațiile viitoare”.

”Parcurile naționale sunt zone extinse de teren cu valoare ecologică semnificativă și sunt administrate pentru conservarea biodiversității, peisajelor naturale și a altor valori naturale. Acestea sunt create pentru a proteja ecosistemele sălbatice, speciile amenințate și pentru a oferi ocazii de recreere în aer liber într-un mediu natural. În România legislația care reglementează activitatea Parcurilor Naționale este reglementată de Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/1999 – Această lege stabilește cadrul general pentru instituirea, organizarea și funcționarea parcurilor naționale.

În vederea protejării biodiversității zonelor montane, România a ratificat în anul 2006, Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor (Legea nr. 389/200628). În această lege se precizează că munții Carpaţi reprezintă o bogăţie naturală unică de mare frumuseţe şi valoare ecologică, un important rezervor al biodiversităţii, zona din care izvorăsc râuri principale, un habitat şi un refugiu esenţial pentru numeroase specii periclitate de plante şi animale şi zona naturală cea mai extinsă acoperită de păduri virgine din Europa.

Restaurarea ecosistemelor montane nu înseamnă doar a restabili frumusețea lor, ci și a ne asigura că aceste regiuni sensibile continuă să prospere într-un mod sustenabil. Este o chemare la acțiune, la conștientizare cu privire la impactul ce există mereu asupra mediului și la adoptarea unor practici și politici care să promoveze echilibrul și biodiversitatea.

Este nevoie să fim mereu susținători ai populațiilor ce trăiesc în munți, dar și protectori ai ecosistemelor montane.  Să încurajăm și să promovăm practici durabile și să fim permanent ambasadori echilibrați ai muntelui.

Cu toții cunoaștem frumusețea,  dar și fragilitatea munților și suntem conștienți că numai împreună, putem asigura un viitor durabil pentru aceste regiuni.

Este datoria noastră să protejăm și să conservăm aceste zone binecuvântate de Dumnezeu, pentru generațiile viitoare

Angella Dumitrașcu.

Comments are closed.

%d blogeri au apreciat: