Experimentul Uniunii Europene în domeniul legislației conduse de cetățeni, Conferința privind viitorul Europei, trebuie să fie urmat de „punerea în aplicare, punerea în aplicare, punerea în aplicare” pentru a arăta cetățenilor că propunerile care au apărut sunt luate în considerare în viitoarele politici și schimbări instituționale ale UE.
Apelurile au avut loc în cadrul unei conferințe organizate la 19 septembrie de Comitetul European al Regiunilor la Timișoara, în cadrul căreia politicienii, experții și un cetățean român care au participat la Conferința privind viitorul Europei în perioada aprilie 2021-mai 2022 au auzit o combinație de laude, frustrare și urgență.

Claudiu Marian Vatau, rezident al Timișoarei, care a fost unul dintre cei 800 de cetățeni selectați pentru patru grupuri de cetățeni în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, a declarat că este „încrezător” că timpul pe care l-a petrecut nu a fost „timp pierdut” și că rezultatele procesului „vor fi puse în aplicare, fie astăzi, mâine sau într-un interval rezonabil de timp”. În cursul procesului Conferinței privind viitorul Europei, alte 800 de grupuri de cetățeni au contribuit cu contribuții, care au fost luate în considerare ulterior de patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor și de reprezentanți ai nivelurilor de guvernare europene, naționale, regionale și locale, ceea ce a condus la 49 de propuneri.

Adina Trunk de la Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA) a lăudat inițiativa Uniunii Europene, numind-o „inovatoare, inspiratoare și importantă într-un moment în care încrederea în democrație scade” și un „testament al încrederii Europei în democrație”. Ceea ce este necesar acum, a spus ea, este „implementarea, punerea în aplicare, punerea în aplicare” pentru „a arăta că s-a făcut ceva cu rezultatele”.

Colin Scicluna, unul dintre co-organizatorii Conferinței privind viitorul Europei, în calitatea sa de șef de cabinet pentru Dubravkauica, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru democrație și demografie, a susținut că Conferința privind viitorul Europei a subliniat cât de importante sunt „procesele deliberative”. „Cetățenii trebuie să se simtă împuterniciți și trebuie să le acordăm suficient spațiu”, a spus el, adăugând că orașele și regiunile au un „rol-cheie” și „acest spațiu trebuie revendicat”.

Conferința de la Timișoara a venit cu nouă luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în iunie 2024, și într-un moment în care, potrivit lui Scicluna, „vedem o geografie a nemulțumirii care se dezvoltă, într-un mod lent, dar sigur”. O serie de vorbitori au subliniat necesitatea de a valorifica Conferința privind viitorul Europei pentru a integra abordări mai participative în procesele democratice de pe întreg continentul.

Conferința a analizat în special rolul culturii și al educației în sprijinirea implicării civice, un accent reflectat în titlul conferinței: Punerea în aplicare a propunerilor Conferinței privind viitorul Europei: consolidarea cetățeniei europene prin promovarea identității europene și a valorilor democratice.”

Primarul Timișoarei, Dominik Fritz, s-a bazat pe experiența orașului său – Capitală Europeană a Culturii în acest an – pentru a susține că „diversitatea generează prosperitate” și că „întreaga idee de cetățenie activă este susținută de cultură, dar nu rămâne în sfera culturală”.

O lungă istorie a deschiderii culturale în oraș, susține el, ajută la explicarea motivului pentru care revoluția românească din 1989 a început la Timișoara și de ce liderii locali au emis, la începutul anului 1990, o declarație în care au făcut apel la toți „șoviniștii” din România „să vină la Timișoara la un curs de reeducare în spiritul toleranței și respectului reciproc, singurele principii care domnesc în viitoarea Casă europeană”. „Povestea Timișoarei este o poveste a modului în care orașele și regiunile au contribuit și contribuie la Europa”, a declarat primarul Fritz, argumentând că „unele dintre răspunsurile la viitorul Europei provin din orașele din Europa de Est”.

Afirmația potrivit căreia cultura susține participarea civică este susținută de descoperiri „surprinzătoare” solide, a spus William Hammonds de la Ecorys, autorul unui studiu privind „Cultura și democrația, dovezile”, comandat de Comisia Europeană. Această concluzie – rezultată dintr-o revizuire a cercetării existente – este deosebit de importantă, deoarece ratele de participare civică variază semnificativ în întreaga Uniune Europeană. Cultura este fundamentul democrației. Merită timpul și efortul și investiția pentru a o susține ca parte a oricărui dialog viitor în acest spațiu”, a conchis el.

Proiectul-pilot al CoR „Promovarea valorilor UE prin educație și cultură” prezintă peste 120 de bune practici la nivel local și regional și o serie de orașe implicate? Veszprłm în Ungaria, Merano în Italia, Mafra în Portugalia, Coulaines în Franța și Timișoara? și-au prezentat lucrările.

Alți vorbitori ai reuniunii au fost:   Membrii CoR: gazda Alin-Adrian Nica (RO-PPE), președintele  CJ Timiș Consiliul Județean; Patrick MOLINOZ (FR-PSE), vicepreședinte al Bourgogne-Franche-Comt,  Regiunea și președintele Comisiei CIVEX; Tanya Hristova (BG-PPE), primarul orașului Gabrovo, președinta Comisiei SEDEC a CoR; Christophe Rouillon (FR-PSE), primarul localității Coulaines și președintele Grupului PSE; Helder Sousa Silva (PT-PPE), primarul orașului Barbara Heged ( HU-ECR) din consiliul municipal Veszprem; Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al României; Deputați în Parlamentul European: Maria Grapini (RO/S&D); Siegfried Mureșan ( RO-PPE), prin mesaj video; și Victor Negrescu (RO-S&D), vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație, prin mesaj video; Membră a rețelei CoR pentru tinerii politicieni aleși: Diana Mardarovici (RO-PPE), membră a Consiliului Municipiului București; și Kathrin Werth (IT-Verts), consilier municipal în Eppan an der Weinstrase/Appiano sulla Strada del Vino; Uwe Koch, președintele Europa Nostra Germania.

Arthur Gărdescu