Palatul Cultural “MINERUL“ din municipiul Lupeni a găzduit aseară evenimentul cultural educativ – artistic dedicat Zilei Micii Uniri de la 24 ianuarie 1859.
Evenimentul s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Primăriei și Consiliului local al municipiului Lupeni, iar protagonişti au fost, elevii din clasele Școlii Gimnazială nr. 3 din Lupeni.
După intonarea imnului naţional, întreaga sală, invitaţi, cadre didactice, elevi şi părinţi au cântat şi s-au prins în tradiţionala „Horă a Unirii”, un simbol al naţiunii române, care a devenit de-a lungul timpului cântecul mişcării revoluţionare, un simbol al biruinţei şi legământului celor care, înfrăţiţi, se simt fii ai acestei naţii minunate. S-a readus în memoria publicului spectator prin momentele astistice prezentate, prin cântec poezie și scenete, momentele importante ale acelor vremuri.
”Nu le putem cinsti mai bine memoria, înaintașilor, decât prin continuarea eforturilor lor și stabilirea unor obiective clare pentru a construi o țară unită, dezvoltată, stabilă și prosperă. Așa să ne ajute Dumnezeu! A fost o zi importantă 24 ianuarie 1859, când românii, mânaţi de năzuiţe înalte, au făcut primul pas pentru naşterea României moderne. Vreau să-i felicit pe toţi participanţii implicați în acest eveniment, cadre didactice și elevi. Aşa cum îndeamnă Hora Unirii ”unde-i unul nu-i putere la nevoi şi la durere, unde-s doi puterea creşte şi duşmanul nu sporeşte” haideţi, ca împreună, să fim uniţi pentru comunitatea noastră şi să ne dăm mâna, pentru mai binele tuturor membrilor ei. La Mulţi Ani, tuturor românilor şi La Mulţi Ani lupeneni” , a transmis prof. Lucian Resmeriţă, primarul municipiului Lupeni.
O retrospectivă favorabilă a Micii Uniri, a făcut-o profesorul de istorie Florin Gheţău, directorul adjunct al școlii.
Românii din Moldova şi din Ţara Românească au făcut în ianuarie 1959 o mutare neaşteptată pe tabla de şah a marilor interese europene şi, prin dubla alegere a aceluiaşi domnitor, A. I. Cuza. Reuşeau Unirea Principatelor române sau ”Unirea mică”, aşa cum a fost cunoscută mai apoi.
Era începutul coagulării naţionale ce se va definitiva la 1 decembrie 1918, prin formarea statului naţional unitar român.
Dar, în acelaşi timp, a însemnat şi startul unor reforme fără precedent în existenţa noastră, care au pus bazele României moderne şi care au dus la înfiinţarea unor instituţii care există şi în prezent.
Angella Dumitrașcu