Pornind de la tradiţiile locului, care se păstrează de sute de ani, iată că de Ziua Sânzienelor, lupenenii și nu numai, se întâlniră din nou, sus la munte, la nedeia din Straja. Tradiţiile, obiceiurile, portul popular şi folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor, făcâdu-l unic, statornic, nemuritor.
Cu toţii au participat la sărbătoarea locului, organizată de Primăria şi Consiliul local Lupeni, în colaborare cu Comexim R Lupeni.
Bucuria a fost şi mai mare, deoarece, păstrătorii tradiţiilor s-au înfăţişat în ziua mare, când s-a sărbătorit „Ziua Iei”, în straiele populare, fiecare aduse din locul de baştină.
Sute de invitaţi şi turişti au ţinut să fie alături de gazde, de Consiliul local şi partenerul său, la sărbătoarea zilei. Participanţii au ţinut să fie dis de dimineaţă la slujba religioasă, care a fost săvârşită la Schitul de Straja de părintele Dimitrie Ivaşco, cel care în predica sa a vorbit despre sfântul Ioan Botezătorul: „Cel care chema pe oamenii să-şi părăseacă viaţa lor păcătoasă, să se boteze în apele râului Iordan.(…) Minunat a fost Ioan Înaintemergătorul prin naşterea lui, prin asceza lui, prin învăţătura lui. Minunat încă, pentru că s-a învrednicit să boteze în apele Iordanului pe Iisus Cristos Mântuitorul nostru. Iubiţii mei, creştini, fraţi şi surori. Ioan este nume evreiesc şi înseamnă Darul lui
Dumnezeu. Şi, într-adevăr, Ioan s-a dovedit un dar al lui Dumnezeu, o mare binecuvântare pentru creştinătate.(…) Nu se socotea nici prooroc şi nici măcar om, el era un glas care striga în pustie şi pregătea calea Domnului. „Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru este unul pe care voi nu-L cunoaşteţi, acela vă va boteza cu Duh Sfânt, acela vine după Mine şi este înaintea mea, şi eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor Lui” (Ioan I, 26-27).
După slujba religioasă a urmat concursul de cai. La start s-au înscris 20 de concurenţi care, după cursa până sus în vârf de munte au fost răsplătiţi cu premii în bani, diplome și medalii de viceprimarul Iacob Mesaroş, senatorul Cristian Resmeriță, alături de care a stat şi Emil Părău.
Câștigătorii au fost: Paul Solomon (Locul I), Gheorghe Dăduț (Locul II), Florin Stanciu (Locul III), urmați fiind de ceilalți concurenți: Constantin Niciu, Andrei Ferenczi, Andrei Pavel, Nicușor Apostol, Ioan Barbu, Alin Udroiu, Gherghe Alexandru, Daniel Gal, Sebastian Miron, Daniel Ferenczi, Leonard Sain și Neluțu Covaci.
Viceprimarul municipiului Lupeni, Iacob Mesaroș, a avut misiunea ca, în numele administrației locale să înmâneze trei diplome de excelență pentru promovarea tradițiilor populare, premii care au revenit, senatorului CRISTIAN RESMERIȚĂ, Emil Părău și Tiberiu Vințan.
”Nu pot decât să mulţumesc celor care au fost alături de noi la marea sărbătoare de la Straja, organizatorilor, iubitorilor de tradiţii şi obiceiuri populare, cântăreţilor care au răspuns invitației noastre și care au evoluat în program. Am premiat cu mare drag câştigătorii concursului de cai, aceştia fiind şi vedetele nedeii. Consider că toată lumea a fost mulţumită, am avut parte de un program artistic inedit susţinut de artişti îndrăgiţi şi consider că nedeia de anul acesta, depăşeste cu mult nedeile precedente care au fost organizate în staţiunea Straja, unde şi turiştii au putut vedea pe viu tradiţiile şi obiceiurile care se păstrează nealterate de sute de ani, în Lupeni şi în Valea Jiului”, a ţinut să declare senatorul Cristian Resmeriţă, un susținător al tradițiilor și obiceiurilor naționale.
După ce au fost premiați concurenții, de la tradiționalul concurs hipic, mai mulţi artişti consacrați au susţinut un spectacol folcloric de înaltă ținută. Și-au dat concursul: Nicu Novac, Ion Drăgan, Adina Hada, Miruna Medrea, Florin Muresan, Ovidiu Olari, Denisa Muresan, Junii Petrileni și alții.
Toți participanții au petrecut o zi de neuitat și cei mai îndrăzneți au jucat ”de și-au rupt pingelele” în hore, sârbe, etc..
”Ediţia de anul acesta a fost una reuşită şi vreau să le mulţumesc şi eu celor care încă mai păstrează tradiţiile şi portul popular, deoarece ele sunt identitatea poporului român şi a fiilor satului. Nedeia Sânzienelor e o tradiție de sute de ani care se întâmplă aici, în Straja. Sigur că, de-a lungul timpului, au mai fost și întreruperi, cum s-a întâmplat și anul trecut, când din pricina pandemiei nu am putut organiza nedeia. Mă bucur foarte mult că anul acesta au venit atât de mulți oameni, că am avut parte de o nedeie cu de toate și că ne-a dat bunul Dumnezeu o vreme așa de frumoasă. Împreună cu cei prezenți am trăit și emoția slujbei de sărbătoare a părintelui Dimitrie de la Schitul Straja, ne-am bucurat și de concursul tradițional al cailor și am cântat și am jucat într-un spectacol folcloric cu
adevărat de tezaur, alături de invitații noștri din acest an. Împreună cu Primăria și Consiliul local am reușit să facem posibil acest eveniment la care oamenii au început să vină în număr tot mai mare și care cred că are toate șansele să devină încă un punct de atracție de pe harta turistică a acestui minunat Ținut al Momârlanilor”, a spus Emil Părău, promotorul care a reușit să reînnoade această tradiție.
Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după Solstiţiul de Vară, cea mai lungă zi din an, moment de răscruce situat la mijlocul anului şi înscris sub semnul focului, al Soarelui. În cinstea acestuia se aprind focuri uriaşe pe culmile dealurilor. Încinşi cu brâuri din pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă în foc aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri viitoare. (R.S.)