Prin Hotărârea nr. 1076/2021, Guvernul României a aprobat obiectivele, politicile și măsurile prevăzute în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021 – 2030, prin care se asigură contribuția națională la atingerea țintelor Uniunii Europene (UE) privind energia și clima pentru 2030 și pentru neutralitatea climatică a economiei până în 2050.
Acest document de referință, notificat în formă finală Comisiei Europene (CE) în luna decembrie 2021, definește, în conformitate cu Regulamentul (UE) 1999/2018, calea către realizarea contribuției României la țintele UE și stabilește următoarele ținte naționale intermediare de climă și energie pentru anul 2030: reducerea emisiilor ETS cu 43,9% și a celor non-ETS cu 2% față de anul 2005; creșterea ponderii globale a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 30,7%; reducerea consumului de energie primară cu 45,1% și a consumului de energie finală cu 40,4% față de proiecția PRIMES 2007 la nivelul anului 2030.
Ulterior, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de către Consiliul UE în 3 noiembrie 2021 și aflat în implementare, România a definit o serie de reforme și investiții esențiale pentru accelerarea și susținerea tranziției la neutralitatea climatică prin: asumarea unor termene clare pentru decarbonarea sectorului energetic prin eliminarea graduală a centralelor pe bază de lignit și cărbune până în 2032; înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și consolidarea cadrului legislativ și de reglementare pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile; dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare; reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienţei energetice în industrie. PNIESC și PNRR creează astfel cadrul pentru ca tranziția la neutralitatea climatică a economiei românești să poată continua într-un ritm susținut și predictibil în perioada 2022 – 2032, în condițiile în care România a înregistrat și menținut deja în ultimele două decenii evoluții pozitive ale principalilor indicatori de climă și energie.
Județul Hunedoara este unul dintre centrele producției de electricitate și agent termic pe bază de huilă din România, tip de producție care urmează a fi eliminat gradual din structura de producție de electricitate a României . Pe teritoriul județului sunt localizate următoarele unități de producție ale CE Hunedoara: 5 blocuri energetice pe bază de cărbune ale termocentralei Mintia (5*210MW); Termocentrala de la Paroșeni (1*150MW). Cele 6 blocuri energetice reprezintă 1200 MW, întreaga capacitate a CE Hunedoara, și au generat, în 2020, 51,23% din întregul volum de emisii ETS al județului reprezentând 2,4% din emisiile ETS totale verificate la nivelul României.
Prin închiderea blocurilor energetice, la nivelul teritoriului vor fi evitate în medie 592.000 tone CO2 / an în perioada 2022 – 2030, iar începând cu 2031, vor fi evitate în medie 840.000 tone CO2 /an. Alte surse de emisii ETS la nivelul județului sunt legate de producția de ciment (615778 tone CO2), var (82919 tone CO2) și fontă și oțel (41977 tone CO2) (ibidem). Declinul sectorului minier În anul 1991, în județul Hunedoara, peste 51.000 de persoane lucrau în industria extractivă. Industria a cunoscut un declin continuu până astăzi, când, la nivelul CE Hunedoara, mai sunt angajați doar aprox. 2900 de mineri. Conform procesului de tranziție energetică, închiderea ultimelor exploatări miniere se va efectua etapizat până în anul 2032. Astfel, exploatările miniere Lupeni și Lonea sunt cuprinse deja într-un plan de închidere a minelor de cărbune în baza Deciziei CUE 2010/707.
Închiderea subterană, reabilitarea și ecologizarea suprafețelor afectate vor fi efectuate până la finele anului 2026. La exploatările miniere Vulcan și Livezeni, lucrările de punere în siguranță sunt prevăzute a se încheia la finele anului 2030, iar reabilitarea și ecologizarea până la finalul anului 2032. Declinul populației Populația rezidentă a fost în 2019 de 379.987 locuitori. Teritoriul a prezentat o tendință accentuată de scădere de 8,9% în perioada 2012 – 2020 a populației globale, în vreme ce tendința de scădere a populației de vârstă activă a fost în aceeași perioadă de 13,8% . Trei sferturi din populație aflată în zone defavorizate În zonele defavorizate de la nivelul județului, identificate la nivel de UAT, inițial în conformitate cu OUG 24/98 și, ulterior, conform OUG 75/2000 locuiesc aprox. 250.000 de persoane. Deși, în prezent, regimul juridic special al acestor zone nu mai este activ, disparitățile teritoriale semnificative persistă și au fost reconfirmate prin studiul de fundamentare Disparități teritoriale în România, elaborat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și publicat în august 2021. Zonele defavorizate includ, alături de localități rurale, și orașele din Valea Jiului – Lupeni, Petroșani, Vulcan, Petrila, Aninoasa și Uricani. În decembrie 2021, la nivelul teritoriului erau înregistrați 6231 de șomeri dintre care 2978 femei. Rata șomajului a fost de 3,64% în decembrie 2021 față de media națională de 2,69% (Anexa 5, Situația șomajului decembrie 2021). Hunedoara este teritoriul afectat de tranziție care a avut cea mai dramatică scădere a populației active (13,8%) în perioada 2012 -2020. Ponderea mare a forței de muncă expuse în industrie și nivelul tehnologic modest al producției de bunuri și servicii Forța de muncă angajată în industrie reprezintă 28,7%, cu o tendință pronunțată de scădere de 30% în perioada 2008 – 2019. În ceea ce privește nivelul tehnologic al producției de bunuri la nivel județean, în 2019, tehnologia înaltă a fost utilizată în 1,2% din totalul producției, iar tehnologia mediu înaltă a fost utilizată în 24,08% din producție. Pe de altă parte, serviciile bazate pe cunoaștere, inclusiv cercetare-dezvoltare, au o pondere de aprox. 12% în serviciile furnizate la nivelul județului. Reducerea activității CEH va avea în mod necesar impact și asupra locurilor de muncă în întreprinderile care fac parte din lanțul de furnizare al acestei companii. Se poate estima că aprox. 50% din cifra de afaceri a acestor întreprinderi va fi afectată negativ ceea ce se va traduce și într-o reducere a locurilor de muncă. În acest context, trebuie avut în vedere că în prezent în activitatea de transport rutier și transport prin conducte sunt angajate în prezent în județ peste 2244 de persoane, iar în activitatea de depozitare alte 1023 de persoane și că aceste sectoare sunt puternic dependente de CEH. Potrivit CE Hunedoara, aprox. 50% din angajații din exploatările miniere au între 40 și 50 de ani, iar aprox. 36% au între 50 și 60 de ani. Majoritatea salariaților se află astfel concentrați în intervalele de vârstă 41-60 ani, la vârsta maturității, cei mai mulți fiind probabil familiști și susținători de familie și care se pot adapta cu dificultate la cerințele unor noi locuri de muncă. Deși impactul va fi resimțit cel mai acut la nivelul celor care sunt unici întreținători de familie, se poate aprecia că fiecare loc de muncă pierdut are potențialul de a afecta cel puțin alte 1,5 persoane, ceea ce poate face ca impactul acestor măsuri de decarbonare să fie resimțit de aprox. 3370 de persoane prin scăderea nivelului de trai, copiii sau tinerii aflați în întreținere fiind de asemenea afectați existând posibilitatea de creștere a riscului abandonului școlar. Analizând meseriile persoanelor afectate de restructurarea sectorului în declin, se remarcă numărul semnificativ de meserii care ne indică în special nevoia de perfecționare / specializare și care au un potențial important de integrare în economia cu emisii reduse conform necesarului de competențe estimat la nivelul anului 2030 de CEDEFOP în cadrul 2020 skills forecast România: bobinator, electrician, electromecanic, electronist, operatori utilaje, ingineri / subingineri, izolator termic și fonic, lăcătuș, mașinist, operatori hidraulici sau operator de instalații energetice. Se remarcă de asemenea o serie de meserii pentru care există o mare cerere exprimată de către angajatori pentru următorii doi ani, cum ar fi meseriile de strungar, sudor, fochist, lăcătuș mecanic, abandonului școlar și de intrare accelerată în câmpul muncii. Se estimează faptul că toate persoanele afectate, în afara celor eligibile pentru pensionare, vor avea nevoie de cel puțin o formă de sprijin la reintegrarea în piața muncii, având în vedere dificultatea transferului către un nou loc de muncă într-un punct avansat al carierei. Populația și economia județului Hunedoara vor resimți presiunea accelerării procesului de tranziție la neutralitatea climatică în contextul în care restructurările din sectorul minier au condus deja la dispariția a 6400 de locuri de muncă din județ în perioada 2014 – 2019 și în condițiile unui pronunțat declin al populației generale (-8,9%) și al populației active (-13,8%) înregistrat între 2012 și 2020. Declinul este dublat de prezența riscului ridicat de sărăcie și excluziune socială în orașele mici din Valea Jiului, aproape 30% din populația rezidentă a județului locuind în zone urbane dezavantajate și aproape 7% în zone urbane marginalizate. Operațiunile PTTJ sunt coerente cu măsurile din carul celor patru piloni de dezvoltare identificați prin strategia Văii Jiului, respectiv îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare, diversificarea economică, inovare și antreprenoriat, valorificarea durabilă a specificului local; accesibilitatea mobilitatea și conectivitatea, prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport interregional și de legătură cu județele limitrofe. De asemenea, se consideră că regenerarea urbană integrată a zonei va contribui semnificativ la promovarea branding-ul zonei și a identității locale la nivel național și internațional. Această strategie a fost realizată cu finanțare din partea Uniunii Europene prin Programul de Sprijinire a Reformelor Structurale și în cooperare cu Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale a Comisiei Europene, în cadrul Inițiativei Valea Jiului.
Inițiativa a fost dezvoltată în contextul lansării de către Comisia Europeană a Platformei pentru regiunile carbonifere în tranziție, care are ca scop dezvoltarea strategiilor pe termen lung ca răspuns la provocările sociale și de mediu cu care se confruntă regiunile carbonifere. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene îndeplinește rolul de coordonator național pentru implementarea Inițiativei Valea Jiului. Mecanismul de guvernanță al Strategiei va fi asigurat de Agenția pentru dezvoltare teritorială integrată Valea Jiului.
