Săptămâna trecută, Inspectoratul Judeţean de jandarmi Hunedoara a înfiinţat trei noi posturi de jandarmi montane, în zona Cetăților dacice Blidaru, Piatra Roșie și Bănița, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO.

Se pune astfel capăt unei perioade de peste 30 de ani de vandalizări şi jafuri arheologice sistematice în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăștiei. „Legea nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO și unele măsuri pentru protejarea acestora”, a fost în sfârşit pusă în aplicare.

Este ultima victorie într-un război pentru instaurarea legii şi asigurarea protecţiei unor monumente unice pentru istoria poporului român, incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

Povestea cetăţilor dacice a început în urmă cu 2000 de ani. Istoricii Romei antice au consemnat la acea vreme că, întors victorios din Dacia după cel de-al doilea război dus împotriva dacilor liberi, împăratul Traian a făcut un dar de 650 de dinari fiecărui contribuabil, a acordat scutire vreme de un an pentru dări şi a decretat 123 de zile de jocuri. Cronicarii vremii au mai scris ca împăratul Traian ar fi capturat din Dacia 165 de tone de aur şi o cantitate dublă de argint.

Este dificil să separăm adevărul de poveste. Dar mitul despre aurul nedescoperit încă al dacilor a aprins fantezia şi lăcomia multora, devenind un adevărat blestem pentru această zonă a Munţilor Orăştiei. Aici a fost mereu inima Daciei libere. Aici, Sarmizegetusa, oraşul regilor, era înconjurată de o salbă de cetăţi de apărare: Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Vârful lui Hulpe. Iar pentru a cuceri Sarmizegetusa Traian a trebuit să străpungă acest sistem de fortificaţii.

În ultimii 30 de ani, au existat permanent multe zvonuri despre descoperirea unor artefacte extraordinare, care, în lipsa unei legi a patrimoniului, ar fi ieşit din ţară printr-o reţea criminală.

Povestea braţărilor dacice furate şi recuperate de autorităţi ne oferă o certitudine într-o istorie tulbure, plină de lacune şi întrebări fără răspuns.

Din păcate, jefuirea cetăţilor s-a efectuat în mod sistematic, fără pauză. În anii de vârf ai confiscărilor în Hunedoara, 2000-2001, poliţiştii au recuperat circa 2.000 de diverse monede antice între care numai câţiva „kosoni“. După ce a fost promulgată Legea 462/2003, care, printre altele, pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani deţinerea neautorizată a unui detector de metale, poliţia n-a mai prins nici un „detectorist“. Dar mafia aurului din zonă a continuat să fie activă.

Chiar şi după apariţia Legii 462/2003, monumentele au fost în continuare afectate de acte de vandalism şi jaf.

”Am considerat că situaţia trebuie adusă sub control şi de aceea, împreună cu parlamentarii PSD Hunedoara am iniţiat un proiect de lege prin care erau stabilite măsuri de protejare a tuturor cetăţilor dacice din Munţii Orăștiei. Iniţiativa noastră legislativă, a parlamentarilor social democrați  a devenit „Legea nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO și unele măsuri pentru protejarea acestora” şi prevede obligația Ministerului Afacerilor Interne de a asigura măsurile de ordine și siguranță publică, prin intermediul Jandarmeriei Române, în zona Cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista Patrimoniului mondial UNESCO. Prin această lege, administrarea cetăţilor dacice din Munţii Orăștiei trece de la Ministerul Culturii la Consiliul Judeţean Hunedoara. Şi, pe baza bunelor practici din cazul cetăţii Sarmizegetusa Regia, sunt convins că şi în cazul cetăţilor Blidaru, Piatra Roșie și Bănița se va reuşi obţinerea de fonduri suficiente care să susţină nu numai partea de cercetare ştiinţifică, dar şi partea de promovare a acestor obiective în circuitele turistice interne şi internaţionale. Am reuşit astfel să punem capăt vandalizărilor şi jafurilor arheologice în zona cetăţilor dacice. Este datoria noastră să păstrăm intactă aceasta moştenire milenară, culturală, istorică şi spirituală. Ducând până la capăt această lege, ne-am împlinit astfel menirea ca parlamentari de a proteja aceste monumente fără egal, ce vor continua să spună şi pentru generaţiile care vin povestea “celor mai viteji şi celor mai drepţi dintre traci”, a ținut să transmită deputatul hunedorean Viorel Sălan.

Arthur Gărdescu