ETSC REVIZUIEȘTE DIRECTIVA PRIVIND PERMISELE DE CONDUCERE
Un accident mai puțin obișnuit s-a petrecut sâmbată în Petroșani: un tânâr de 29 de ani căruia i s-a facut rău la volan a intrat cu mașina pe trotuar accidentând grav o fetiță de șase ani. Ulterior, conducatorul auto a decedat. Acest accident scoate la lumină, încă odată, o practică frecvent întâlnită: obținerea avizelor medicale ˝apt conducere auto˝ fără efectuarea ˝PE BUNE˝ a examenelor medicale.
Din păcate, consultul medical e considerat mai mult un pas birocratic de adunare de semnături, decât este făcut real. Lăsând deoparte partea psihologică care e o glumă de cele mai multe ori, cred că problema cea mai mare este la afecțiunile neurologice degenerative, cardiologice și oftalmologice. Un sistem de alertă ar trebui să existe, care oferă posibilitatea sistemului ca odată identificată o afecțiune să comunice autorităților astfel încât să conditioneze sau să suspende permisul corespunzător. Exista deja anumite tratamente incompatibile cu șofatul, însa e mult, mult prea mică lista. Indiferent însă de vîrstă, problema mai gravă este a afecțiunilor oftalmologice. Sunt oameni de toate vîrstele care nu poartă, când șofează ochelari sau lentile.
Iar zilele trecute, Guvernul a modificat Codul Rutier printr -o ordonanță de urgență. ”Agresivitatea și indisciplina din trafic, dar mai ales comportamentele iresponsabile și riscante ale unor conducători auto ne obligă la reacții ferme, materializate prin intervenții punctuale aduse legislației rutiere. Trebuie să recunoaștem că siguranţa rutieră constituie o problemă gravă în România, nivelul acesteia fiind semnificativ mai mic față de media înregistrată în statele membre ale UE. La nivelul anului trecut, numărul persoanelor decedate în accidente rutiere a crescut cu 8%, comparativ cu anul 2020, peste 1.700 de persoane pierzându-și viața în evenimente rutiere, ceea ce reprezintă o evoluție alarmantă”, a ținut să declare ministrul de Interne, Lucian Bode.
Se defineşte și comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice. Cei care adoptă un astfel de comportament riscă amenzi între 580 – 725 de lei, dar și suspendarea permisului pentru 30 de zile. Dacă după un astfel de comportament, are loc un accident, vinovatul riscă o amendă între 870 – 1.160 lei și suspendarea permisului 60 de zile.Regimul de circulație pe autostradă și înăsprirea sancțiunilor pentru comportamentul iresponsabil. Se sancționează circulația nejustificată a autovehiculelor pe banda de urgență a autostrăzilor, cu o amendă prevăzută în clasa a patra de sancțiuni între 1.305 și 2.900 de lei și aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. Suspendarea dreptului de a conduce timp de 120 zile pentru executarea pe autostradă a manevrelor de întoarcere sau mers înapoi. Este trecută într-o clasă superioară de contravenții din clasa a doua în clasa a treia de sancțiuni fapta privind nerespectarea regulilor la depășire și neacordarea priorității, precum și majorarea perioadei de suspendare a permisului de la 30 la 60 de zile. Se majorează perioada de suspendare a dreptului de a conduce de la 90 la 120 de zile în cazul nerespectării regulilor de trecere la nivel cu calea ferată. Este reglementat un nou prag de viteză, respectiv peste 70km/h față de limita legală, pentru depășirea căruia se va aplica o perioadă majorată de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, respectiv 120 de zile. Se introduce o nouă contravenție pentru nerespectarea obligației de a menține permanent curate parbrizul, luneta și geamurile laterale ale autovehiculului.
S-a constatat o lipsă de eficiență a punctelor de penalizare aplicate, întrucât în situația depunerii plângerii contravenționale, termenul de prescripție a cumulului de puncte nu se suspendă. De aceea se reglementează soluția de suspendare de drept a termenului de prescripție de 6 luni pentru cumulul de 15 puncte de penalizare până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Se introduce interdicţia de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România, urmare a condamnării penale pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul rutier pe teritoriul României, pentru titularul de permis de conducere emis de o autoritate străină. A fost introdusă posibilitatea susținerii testului de verificare a cunoștințelor regulilor de circulație care permite reducerea perioadei de suspendare la orice serviciu al poliției rutiere de pe teritoriul României. În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței, regulamentul se modifică și se completează prin hotărârea guvernului. Va intra în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Dispozițiile referitoare la contravenții intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.
ETSC din U.E. cere evaluarea șoferilor, și în prezent ,se revizuiește DIRECTIVA privind permisele de conducere. ETSC a elaborat și un raport în care se prezintă pe larg influența afecțiunilor medicale asupra conducătorilor auto. Raportul arată că punctul de plecare pentru multe țări din UE, este încă evaluarea bazată pe vârstă, în ciuda faptului că studiile au concluzionat că afecțiunile medicale specifice, abuzul de substanțe, tulburările mintale, epilepsia și diabetul sunt factori mai importanți decât vârsta atunci când vine vorba de aptitudinea medicală. a conduce.
Nu s-a dovedit a fi eficientă controlul obligatoriu în funcție de vârstă a șoferilor în vârstă în prevenirea coliziunilor grave. Poate avea chiar un impact negativ asupra siguranței, deoarece șoferii în vârstă cu permisele revocate din cauza sănătății precare devin utilizatori vulnerabili ai drumurilor.
ETSC recomandă guvernelor naționale să facă o utilizare mai largă a licențelor condiționate pentru a le permite celor care pot fi expuși unui risc ușor să continue să conducă în anumite circumstanțe. Lipsa unor date bune cu privire la rolul jucat de afecțiunile și tulburările medicale în coliziunile rutiere este, de asemenea, o problemă semnificativă, potrivit autorilor raportului. Datele paneuropene de investigare aprofundată a coliziunilor ar putea ajuta, dar în prezent doar un număr mic de țări colectează în mod sistematic astfel de date. O excepție importantă este Finlanda, unde fiecare coliziune fatală este urmată de o investigație aprofundată. Între 2014 și 2018, anchetatorii finlandezi au atribuit cauza unei coliziuni fatale bolii șoferului în 16% din cazuri. Bolile cardiovasculare au fost cel mai frecvent factor de risc în care se știa că boala a contribuit imediat la coliziune. Din cele 141 de coliziuni mortale despre care se știe că au fost cauzate de îmbolnăvirea șoferului în perioada 2014-2018, 119 au fost cauzate de boli de inimă sau hipertensiune arterială. Multe dintre țările chestionate necesită o anumită formă de control medical la prima solicitare a unui permis de conducere, dincolo de testul de vedere impus de normele UE. Dar există diferențe mari în modul în care sunt efectuate aceste verificări între diferitele țări. Testul medical necesar la obținerea pentru prima dată a permisului poate varia de la un formular de autoevaluare completat și semnat de solicitant, la un control medical efectuat de un medic de familie sau un examen medical efectuat de un medic specialist sau centru.
ETSC recomandă ca UE și guvernele naționale să ia în considerare adoptarea unui proces de screening standardizat, bazat pe cele mai bune practici internaționale, pentru utilizare în toate statele membre. Aptitudinea medicală de a conduce este o chestiune de judecată, precum și de știință, dar nivelurile de pregătire sau îndrumări oferite celor care evaluează aptitudinea medicală de a conduce în țările europene variază substanțial. Se știe că un set clar de linii directoare emise celor care evaluează capacitatea medicală de a conduce vehicule are un efect pozitiv. ETSC recomandă sublinierea rolului medicilor de familie ca punct principal de apel pentru identificarea celor care pot fi expuși riscului. ETSC solicită, de asemenea, guvernelor naționale să dezvolte și să impună programe de formare bazate pe dovezi, care s-au dovedit a fi eficiente și sunt acceptate în special de medicii de familie. Normele actuale ale UE exclud în mod explicit eliberarea permiselor de conducere persoanelor care sunt dependente de alcool. Deși acest lucru poate părea rezonabil, deoarece se estimează că 25% din toate decesele rutiere din UE sunt legate de alcool, infractorii care conduc în stare de ebrietate și persoanele dependente de alcool pot ajunge să ignore interdicțiile de conducere și să se urce oricum la volan. Pentru persoanele dependente de alcool, normele actuale ale UE blochează efectiv accesul la unul dintre cele mai eficiente instrumente de prevenire a infracțiunilor repetate legate de conducerea în stare de ebrietate: programele de reabilitare a alcoolului interlock. Acestea le permit infractorilor care conduc în stare de ebrietate să conducă atâta timp cât vehiculul lor este echipat cu un dispozitiv care îi împiedică să conducă după ce au consumat prea mult alcool. ETSC spune că regulile UE ar trebui să permită includerea persoanelor dependente de alcool în programele de interblocare a alcoolului și să continue să conducă în conformitate cu aceste restricții. Când vine vorba de conducerea sub influența medicamentelor, se cunosc mai puține efecte decât pentru alcool. ETSC recomandă aplicarea clasificării existente a UE „DRUID” pentru etichetarea medicamentelor relevante și sublinierea rolului pe care medicii îl pot juca în a-și consilia pacienții cu privire la impactul medicamentelor eliberate pe bază de rețetă asupra condusului.
Angella Dumitrașcu
