Potrivit Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități la sfârșitul lunii septembrie 2019, numărul total de persoane cu dizabilități din România a ajuns la 839.632.
Doar 2% din total sunt reprezentate de persoane care trăiesc în instituții rezidențiale publice, restul de 98% fiind îngrijite de familii sau trăiesc independent. Aceeași sursă subliniază faptul că Regiunea Vest a înregistrat 78.088 de persoane invalide (adică aproximativ 9,3%). În aceeași perioadă, 5.435 de persoane cu dizabilități nu locuiau într-o instituție rezidențială din Valea Jiului 119 din care 462 de copii 120. Peste 40% dintre aceste persoane sunt diagnosticate cu cel mai înalt grad de handicap. Ponderea persoanelor cu dizabilități de 4,1% din populația totală din Valea Jiului este mai mare decât ponderea de 3,8% în Regiunea Vest și 3,8% în întreaga țară.
Multe familii din județul Hunedoara – și Valea Jiului nu face excepție – sunt separate, deoarece părinții au ales să plece din țară și să lucreze în străinătate. La sfârșitul lunii septembrie 2019, în Hunedoara erau 1.617 copii crescuți de rude care nu beneficiau de nicio măsură de protecție, 146 dintre ei beneficiau de măsuri de protecție, iar 13 copii nu beneficiau de măsuri de protecție și nu erau crescuți de rude. Dacă populația este luată ca punct de referință, atunci se poate presupune că în Valea Jiului există aproximativ 520 de copii care nu sunt crescuți de părinții lor (2% din populație în 2019 cu vârste cuprinse între 0-19 ani). La sfârșitul lunii septembrie 2019, la nivel național, s-au înregistrat 442 de instituții publice rezidențiale de asistență socială pentru persoane cu dizabilități și 60 de instituții publice nerezidențiale de asistență socială. Instituțiile rezidențiale adăpostesc aproximativ 17.700 de persoane. În Valea Jiului există mai multe instituții rezidențiale și nerezidențiale pentru copii și una pentru adulți cu dizabilități în Petrila.
Uneori, eludând statisticile oficiale (beneficiari de VMG, părinți care declară că pleacă în străinătate, nivelul slab de raportare al abuzurilor etc.) sărăcia este o realitate constatată empiric cu preponderență în cartierele marginalizate ale fiecărui oraș constituent al Văii Jiului. În interiorul acestor cartiere sunt prezente fenomene sociale deviante pornind de la abandon școlar la abuz și violență domestică, până la consum de droguri. Abordarea trebuie să fie una integrată unde instituțiile publice lucrează împreună cu autoritățile de profil și mediul privat pentru a găsi soluții sustenabile astfel încât familiile din aceste cartiere să poată ajunge la un nivel de trai decent. 2. Insuficiența și neadaptare a serviciilor sociale la nevoile comunității. Există și azi în Valea Jiului persoane care se găsesc în afara plasei de siguranță socială: a. Categorii de persoane vulnerabile care nu sunt protejate deloc prin servicii disponibile și anume: victime ale violenței domestice, persoanele dependente de alcool sau droguri, asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități, persoanele adulte cu dizabilități fără asistent personal, persoanele cu dizabilități psihice; b. Categorii de persoane vulnerabile insuficient protejate raportat la nevoia socială reală: persoanele vârstnice care nu se pot îngriji în locuința proprie, persoane vârstnice care se pot îngriji cu ajutor în locuința proprie, copiii cu dizabilități, copiii din cartierele marginalizate proveniți din familii sărace, tinerii proveniți din familii dezorganizate, persoanele fără adăpost, copii care prezintă tulburări din spectrul autist. 3. Lipsa eficientizării și a parteneriatului funcțional între instituțiile de resort, autorități publice, ONGuri sau prestatori de servicii sociale. Nu există la nivelul orașelor sau al zonei un inventar actualizat al nevoilor sociale și o evidență bazată pe studii și cercetări realizate în teren. Lipsa datelor exacte, a unei game largi de servicii sociale și a finanțării adecvate ale acelora deja existente oprește demersul de ajutor undeva la mijloc creând tensiuni între cele 3 părți mai sus menționate cu efecte reale la nivelul persoanei vulnerabile.
În Valea Jiului, majoritatea centrelor rezidențiale sunt private, fiind destinate persoanelor vârstnice, fapt ce face ca accesul la aceste servicii să depindă de capacitatea de cofinanțare a beneficiarului sau a familiei acestuia. Centrele publice de îngrijire și asistență socială deținute de DGASPC Hunedoara deservesc în special persoane în etate care prezintă și diferite grade de handicap. Persoanele adulte, între 18-65 ani au un număr limitat de locuri de cazare în aceste centre, iar serviciile de zi sunt aproape inexistente. Numărul insuficient de facilități cu îngrijire pe timp de zi (centre de zi) pentru copii are un impact mare asupra dezvoltării și bunăstării copiilor din regiune, în special a celor care nu beneficiază de îngrijirea directă a părinților. Acești copii sunt crescuți fie de rude, fie de comunitate. Interviurile purtate cu diferite categorii de părți interesate au evidențiat numărul considerabil de populație vulnerabilă care nu beneficiază de o locuință decentă, resurse financiare suficiente pentru un trai decent sau care sunt supuse violenței domestice din cauza alcoolului, consumului de droguri sau dependenței de jocuri de noroc.
Arthur Gărdescu
Lasă un răspuns