UE are nevoie de noi norme pentru a limita acțiunile juridice vexatorii menite să reducă la tăcere și să intimideze vocile critice. Un proiect de raport, elaborat de comisiiile pentru libertăți civile și afaceri juridice, invită Comisia să prezinte un pachet de măsuri legislative și nelegislative pentru a contracara amenințarea reprezentată de acțiunile strategice în justiție împotriva participării publice (SLAPP) pentru jurnaliști, ONG-uri și societatea civilă din Europa.

Procesele SLAPP sunt adesea acțiuni juridice lipsite de valoare, neserioase sau bazate pe afirmații exagerate și adesea abuzive, menite să intimideze, să discrediteze profesional și să îi hărțuiască pe cei vizați, obiectivul final fiind șantajarea și reducerea la tăcere a acestora. Măsurile pe care eurodeputații urmează să le solicite includ o directivă a UE, care să stabilească standarde minime pentru protecția victimelor, precum și norme separate privind respingerea anticipată a acțiunilor și a sancțiunilor pentru solicitanții care introduc acțiuni abuzive. Împiedicarea „turismului de calomnie” și a „alegerii unei instanțe mai favorabile” – în cazul în care reclamanții aleg să își depună acțiunile în jurisdicția cea mai agreabilă/favorabilă – precum și asistența juridică și asistența psihologică pentru victime și familiile acestora sunt, de asemenea, cerințe esențiale ale eurodeputaților.

Jurnaliști și  alți actori din domeniul mass-mediei din Europa și din afara ei, conform studiului efectuat,  sunt tot mai des amenințați, atacați fizic și asasinați din cauza activității lor, în special atunci când aceasta vizează abuzul de putere, corupția, încălcări ale drepturilor fundamentale și activități infracționale; subliniază că exercitarea efectivă a libertății de exprimare necesită o serie de măsuri pozitive pentru protecția jurnaliștilor, inclusiv protecția vieții și investigarea asasinatelor, precum și protecția eficace a surselor lor; observă că aceste amenințări nu au doar un caracter violent, ci că intimidarea jurnaliștilor se realizează și prin presiuni de natură juridică, politică, socioculturală și economică.

Conform studiilor și raporatelor efectuate, în ultimii ani, discursurile de incitare la ură și discriminarea în mass-media, atât online, cât și offline, au devenit din ce în ce mai răspândite împotriva jurnaliștilor, a ONG-urilor, a cadrelor universitare, a apărătorilor drepturilor și a altor actori ai societății civile, inclusiv împotriva celor care militează pentru drepturile persoanelor LGBTIQ, pentru aspectele legate de egalitatea de gen, religie sau credință, fapt care amenință libertatea mass-mediei, libertatea de exprimare și de adunare, precum și siguranța publică. Se  reamintește că discursul de incitare la ură în mediul online poate incita la violență în mediul offline și totoodată, reamintește că este necesar să se promoveze codul de conduită al Comisiei Europene  privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online. Raportul mai subliniază faptul că,  jurnalistele se confruntă cu aceleași presiuni precum colegii lor în probleme legate de conținut, dar, mai  ales  sunt mai des victime ale unor acte de violență și hărțuire sexuală.

Acum, mai mulți parlamentari europeni  solicită, prin urmare, ca Regulamentele Bruxelles I și Roma II să fie modificate de urgență pentru a împiedica „turismul de calomnie” sau „alegerea unei instanțe mai favorabile”, stabilind că instanța competentă și legea aplicabilă plângerilor penale sau cauzelor civile în ceea ce privește defăimarea, prejudiciul de imagine și protecția propriei reputații ar trebui să fie, în principiu, cele de la locul în care pârâtul își are reședința obișnuită; inclusiv introducerea unei norme uniforme și predictibile privind legea aplicabilă pentru defăimare.

Se solicită Comisiei să prezinte de urgență propuneri legislative obligatorii la nivelul Uniunii privind garanții comune și efective pentru victimele SLAPP în întreaga Uniune, inclusiv prin intermediul unei directive care să stabilească standarde minime pentru protejarea împotriva SLAPP, respectând drepturile și principiile consacrate în Cartă; susține că, fără o astfel de acțiune legislativă, SLAPP vor continua să amenințe democrația, statul de drept și drepturile fundamentale la libertatea de exprimare, de asociere, de întrunire pașnică și de informare în Uniune; este preocupat de faptul că, dacă măsurile vizează doar acțiunile în justiție referitoare la defăimare, se poate face uz în continuare de acțiuni bazate pe alte materii civile sau proceduri penale, la inițiativa reclamanților cu reședința în Uniune sau în afara acesteia.

Angella Dumitrașcu