105 țări s-au aliniat la SUMMITUL DE LA GLASGOW unei poziții comune privind oprirea defrișărilor de păduri până în 2030. Țările care au semnat marți acest acord dețin circa 85% din pădurile planetei. Printre ele, Brazilia și Rusia, Columbia, Indonezia și Republica Democratică Congo, care au suprafețe importante de pădure, dar și România, potrivit platformei oficiale a COP26.
Ce prevede declarația liderilor mondiali privind pădurile și utilizarea terenurilor:
Subliniază rolurile critice și interdependente ale pădurilor de toate tipurile, biodiversitatea și utilizarea durabilă a terenurilor pentru a permite lumii să își atingă obiectivele privind dezvoltare durabilă.
Îndeamnă țările semnatare să contribuie la realizarea unui echilibru între emisiile de gaze cu efect de seră antropice și eliminarea acestora prin stocare. Îndeamnă țările semnatare să se adapteze la schimbările climatice și să pentru a menține alte servicii ecosistemice. Țările semnatare reafirmă angajamentele lor respective, colective și individuale față de Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice și Acordul de la Paris, Convenția privind diversitatea biologică, Convenția ONU pentru combaterea deșertificării și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Acordul reafirmă și angajamentele țărilor în ceea ce privește utilizarea durabilă a terenurilor, precum și conservarea, protecția, gestionarea durabilă și restaurarea pădurilor și a altor ecosisteme terestre.
Țările semnatare se angajează să lucreze colectiv pentru a opri și inversa pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, oferind în același timp o dezvoltare durabilă.
O altă prioritate a acordului constă în misiunea țărilor de a promova o transformare rurală incluzivă.
„Să recunoaștem că pentru a ne îndeplini obiectivele de utilizare a terenurilor, climă, biodiversitate și dezvoltare durabilă, atât la nivel global, cât și național, va fi nevoie de acțiuni transformatoare ulterioare în domeniile interconectate ale producției și consumului durabil”, menționează acordul la care au aderat cele 150 de state, inclusiv Comisia Europeană în numele UE.
Totodată, statele semnatare susțin că va fi nevoie de schimbări sustenabile în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, a comerțului, a finanțelor și în ceea ce privește planurile de investiții. De asemenea, acordul prevede sprijin pentru micii proprietari, popoarele indigene și comunitățile locale, care depind de păduri pentru existența lor și au un rol cheie în administrarea acestora.
La eveniment a fost prezent și președintele României, Klaus Iohannis, care a susținut declarația națională, în care e reiterat că: ”România sprijină pe deplin eforturile de lider ale Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și se angajează să contribuie la reducerea emisiilor UE cu 55% până în 2030. Am atins deja această rată de reducere la nivel național și ne angajăm să reducem în continuare emisiile.
Nu există o soluție magică împotriva schimbărilor climatice. Un set de măsuri interconectate ne poate ajuta să ne atingem obiectivele. Pentru aceasta, vom valorifica însăși forța naturii. România are o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic, 40% din energia electrică produsă în România provenind din surse regenerabile. Ne angajăm să creștem acest procent în viitor. Vom lupta împotriva schimbărilor climatice cu soluții bazate pe natură, folosind 57.000 de hectare de păduri noi prevăzute în Planul nostru Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a capta carbonul și a combate deșertificarea”.
Reprezentanții Greeenpeace au reacționionat dur, după declarația președintelui României la COP 26, sublinind că România nu are o strategie națională actualizată privind schimbările climatice.
”Suntem în aer, domnule președinte! Faptul că încă nu ați anunțat un calendar de renunțare la combustibilii fosili, doar în PNRR ați strecurat o infomație despre renunțarea la cărbune, zădărnicește șansele unei tranziții echitabile pentru toți cei afectați. Nu se poate face tranziție ecologică fără asumarea politică a unor decizii curajoase. E ceasul al doisprezecelea, limitați inegalitățile sociale oferind un mediu curat, energie curată, slujbe sustenabile. România nu are o strategie națională actualizată privind schimbările climatice, iar planul de acțiune care însoțește această strategie a expirat anul trecut și nu a fost pus nimic în loc. De asemenea, România nu are încă o strategie pe termen lung pentru reducerea gazelor cu efect de seră, așa cum a promis că va face până la finalul lui 2020. Domnule Klaus Iohannis, aveți un plan pentru ce urmează, pentru obiectivul european net zero 2050?”, se întreabă cei de la GREENPEACE.
Angella Dumitrașcu
