”Pentru a sărbători unitatea în spirit și în fapt a poporului român nu putea fi ales un loc mai bun decât Pasul Vâlcan, care face legătura dintre Oltenia și Transilvania”
Pentru ca oamenii să înțeleagă mai bine cum s-au desfășurat acele brave acte eroice ale ostașilor români, din primul război mondial, organizatorii evenimentului, care a avut loc în Pasul Vâlcan, au pus în scenă, în tranșeele săpate acum mai bine de un secol de combatanți pe acest front de luptă, o reconstituire a luptelor cu sprijinul membrilor Asocațiilor ”Tradiții Ostășești”, ”6 Doborbanți”, IR 33- CETATEA ARADULUI ”Cetatea Dorobanților” și Clubului de Istorie Militară.
”După o lungă perioadă de odihnă și înzestrare, ne-am întors sub stindardul Împăratului! Sâmbăta trecută am participat cu un detașament la evenimentul „Prin Valea Jiului spre Marea Unire”. Împreună cu colegii din Asociațiile 6 Dorobanți și Tradiții Ostășești, am reconstituit luptele date în pasul Vâlcan în anul 1916, folosind însăși tranșeele și pozițiile rămase în urma Marelui Război. Cu ocaziunea asta, au fost inaugurate ținutele feldgrau și noul drapel al regimentului”, au ținut să transmită reprezentanții IR 33- CETATEA ARADULUI.
Pasul Vâlcan se situează între cele 11 trecători existente în Carpați și care fac legătura dintre TRANSILVANIA și zona submontantă a OLTENIEI și are o istoie milenară. Hadrian Daicoviciu ne spunea că în anul 102, în timpul primului război daco roman ”Lusius Quietus, căpetenia maură intrată în slujba romanilor și ajunsă la mari demnități pe vremea lui Traian, atacase în fruntea călăreților săi, pătrunzâd prin Transilvania fie prin Pasul Turnu Roșu, fie prin Pasul Vâlcan”.
Pe vremea geto dacilor comunicația se făcea prin trecătoare Surducului, pe malul Jiului aceștia au tăiat în coasta stâncilor un drum practicabil care este vizibil și astăzi. Cercetărrile arheologice au găsit în 1858 45 de monede de bronz din vremea lui Augustus și o statuie de bronz reprezentând pe Ares- zeul războiului.
De-a lungul timpului Pasul Vâlcan a devenit „ drumul poștalioanelor”, care venind dispre Hațeg, trece de la Crividia prin Pasul Dealul Babii, ajunge la Vulcan, și de acolo, urcă în Pas Vâlcan, acolo unde era vama și poșta de schimb a cailor. Se ajungea la ADLER – la altitudinea de 1621 m și de aici, drumul coboraspre Gorj, prin cătunul Buliga și Vama Veche, la Schela și Tg. Jiu.
Însuși Împăratul Iosef al II – lea spunea despre Pasul Vâlcan ”Drumul se parcurge greu, Valea Jiului maghiar ca și a Jiului valah, este o vale frumoasă, presărată cu case răsfirate și aici se practică creșterea vitelor. Partea maghiară este așezată pe stânga, cealaltă pe dreapta, ambele sunt străbătute de două râuri mici, care se numesc Jiuri, care apoi se unesc și curg în jos, în Valahia”.
Se spune că turcii au atacat VALEA JIULUI în anul 1782, în 1778 generalul Laudon ridicase redute de apărare în zona Pasului Vâlcan și a dat foc unui deal cu cărbuni ca să-i sperie pe turci, focul arzând mai bine de 14 ani. România își va îndeplini angajamentul asumat prin semnarea Tratatului de alianță cu ANTANTA și, în noaptea de 14/ 27/28 august 1916 armata română atacă pe frontiera cu Austro- Ungaria, pătrunzând în Transilvania prin 18 puncte. În 29 august 1916 trupele române intrau în Brașov și în orașul Petroșani. Avangarda românească va trece prin Pasul Merișorși va ocupa satele Baru Mare și Mic, de pe Valea Streiulu, la 10 septembrie intrând în contact cu patrule germane din Divizia 187 Prusiană și corpul Alpin Bavarez. În octombrie 1916 in Pasul Merișor se dă o luptă grea și acesta ajunge în mâna
inamicului. Pentru a evita încercuirea de la Muntele Tulișa, se dă ordin de evacuare a orașului Petroșani și retragerea pe vechile aliniamente de pe graniță, ceea ce face ca în data de 20 septembrie 1916, trupele germane să intre în Petroșani. Ofensiva va continua și inamicul va ocupa piscurile cele mai înalte precum Pasul Vâlcan, trecătoarea Buliga și Defileul Jiului. După lupte grele, cu mari pierderi de vieți oemnești, de o parte și de alta a frontului, până la 2 octombrie 1916, trupele românești se retrag pe crestele de la frontieră. Realizarea ”Pantheonului din Pasul Vâlcan” se înscrie într-un curs care a început imediat după încheierea primului război mondial, acela al preocupării autotităților civile și militare, acomunităților de a aduce prinosul de recunoștință celor care au luptat, prin jertfa supremă, în confruntările militare 1916-1919, la sfârșitul cărora se naște ROMÂNIA MARE. Pe platoul aflat la 1621 m altitudine ne-a întâmpinat un ansamblu monumental, având la mijloc CRUCEA RĂSTIGNIRII LUI ISUS CRISTOS care este flancată în dreapta și stânga de busturile a opt personalități care au participat direct la luptele din VALEA JIULUI sau au fost implicate în evenimentele din anii războiului de reîntregire a României: generalii Dumitru Cocorăscu și Ion Culcer, Regele Ferdinand I, Regina Maria, locotenent Gheorghe Tătărăscu, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, generalul Ioan Dragalina și sublocotenentul Emil Popovici. Toate busturile sunt realizate la inițiativa filantropului VĂII JIULUI Emil Părău, de sculptorul prof. Teodosie Cuciuc și au fost dezvelite în anul 2016. În anul 2019 complexul a fost întregit cu un sarcofag din marmură neagră care ar urma să adăpostească un ”erou necunoscut” pe placa tombală fiind gravat mesajul: ”GLORIE EROILOR NEAMULUI. ÎNTRU CINSTIREA OȘTAȘILOR DIN VECHIUL REGAT PENTRU NEUITATELE PILDE ALE IUBIRII DE NEAM ȘI ȚARĂ, PENTRU CEI DE AZI ȘI VIITOR. ARDEALUL VI SE ÎNCHINĂ! 24 AUGUST 2019”.
Sus, în Pasul Vâlcan a fost reconstituită o luptă, pe versantul nordic al muntelui, în tranșeele care, încă mai sunt vizibile cu ochiul liber. Militarii români au deschis focul împotriva aramtei germanilor, care se apropiau vertiginos de ei, și când nu s-au mai putut utiliza armele de foc, lupta s-a dat corp la corp. La baionetă.Spectatorii au fost încântați și uimiți de modul în s-a făcut reconstituirea. De toate detaliile ale acesteia acesteia. Lucru care nu-i de mirare, din moment ce protagoniștii cunosc tot ceea este legat de activitatea militară, deoarece mulți dintre ei sunt pasionați de istorie, au aceaiași pasiune comună și, la Vulcan au fost prezenți 34 de ”militari” sosiți din orașe aflate în diferite părți ale țării. Ei au fost adevăratele vedete ale zilei. După exercițiul demonstrativ care a ținut publicul prezent cu sufletul la gură, au urmat apoi zeci de ședințe foto.
La eveniment au participat și o parte din membrii ANSAMBLULUI JIENII PETROȘANIULUI care le-au oferit celor prezenți, un mic program artistic, cu melodii și dansuri specifice zonei, jienele. Ei au fost pata de culoare, care a adus plus valoare manifestării.
”Cred că, pentru a sărbători unitatea în spirit și în fapt a poporului român nu putea fi ales un loc mai bun decât Pasul Vâlcan, care face legătura dintre Oltenia și Transilvania. Această trecătoare este vegheată de statuia lui Mihai Viteazu – motiv pentru care mai poartă și denumirea de ”Drumul lui Mihai Viteazu”. Istoricii menționează faptul că pe aici a trecut Domnitorul Țării Românești când a unit pentru prima dată Principatele Române. Acest loc are, așadar, o semnificație aparte pentru istoria poporului nostru și, cred cu toată inima, pentru viitorul nostru. Anul acesta vom sărbători 103 ani de la Marea Unire. Celebrarea noastră de astăzi este rezultatul sacrificiilor pe care le-au făcut ostașii români acum mai bine de un secol, mulți dintre ei trecând chiar Pasul Vâlcan. Participarea României la Primul Război Mondial a însemnat, pe lângă pagube materiale imense, și pierderi de vieți omenești mult peste ceea ce s-a înregistrat în cazul altor țări. În general, din punct de vedere uman, Primul Război Mondial a însemnat milioane de victime umane din rândul combatanților în întreaga Europă. Din cei aproape un milion de români mobilizați, 33% și-au pierdut viața. Doar din Transilvania au fost mobilizați, conform statisticilor, peste 400.000 de români, mulți dintre care nu s-au mai întors niciodată acasă, la familiile lor. La o primă vedere, acestea sunt toate date seci, numere care s-ar putea să ne impresioneze prin amploarea lor, dar în spatele acestora au fost speranțe, spaime și uneori deznădejde, fiecare ostaș cu nume și prenume pe care, din păcate, istoria nu le-a consemnat de fiecare dată. Cred că rolul nostru, al celor care suntem astăzi aici și care, în viitor, vor fi aici în locul nostru, este acela de a ne asigura că sacrificiile ostașilor români care și-au dat viața pentru țară sunt apreciate și că memoria lor va fi mereu cinstită.
Curajul acestor oameni a făcut ca noi să fim, astăzi, ceea ce suntem. Iar exemplul pe care ni-l oferă aceștia, de peste un secol, este acela că, prin solidaritate, mânați de un țel comun, nimic nu este imposibil. Puțini, chiar și dintre cei mai optimiști, și-au închipuit că, deși până nu cu mult înaintea Primului Război Mondial, sfâșiată fiind între cele trei imperii (Austro-Ungar, Otoman și Țarist), România va ajunge una din cele mai mari țări din această parte a continentului. În bună parte, lor li se datorează această realitate: ostașilor români.Acesta este motivul pentru care am acceptat cu toată deschiderea și bucuria invitația de a fi astăzi aici și de a aduce un omagiu ostașilor români din Primul Război Mondial, a căror vitejie a fost lăudată și de presa europeană a vremii, pentru că au reușit să facă imposibilul. Cred că solidaritatea și curajul de care au dat aceștia dovadă, trebuie să ne rămână model pentru viitor”, a ținut să declare europarlamentarul Corina Crețu.
Evenimentul din Pasul Vâlcan a fost organizat de Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere Hunedoara, Asociația Națională Cultul Eroilor, Emil Părău, Primăria și Consiliul local al municipiului Vulcan.
Angella Dumitrașcu





