Se cere infringement, inventarierea și ciparea urșilor, inclusiv relocarea lor în alte țări

          Erau fala Carpaților. Erau legende. Frumuseți ale naturii…. Mândria pădurilor….

Acum au ajuns niște căutători prin gunoaie, înfometați, slăbiți, hăituiți de câini, de proprietari de pensiuni cu petarde și puști. Urșii ăștia nu vin în așezări omenești pentru că sunt lacomi, ci pentru că li s-au rărit pădurile, li s-au tăiat copacii, oamenii au ajuns cu exploatările până în bârlogurile lor. Nu le mai oferă nimeni hrană în pădure. Caută și ei pe unde pot, ca niște oameni fără adăpost hămesiți și răpciugoși. Scenariul ăsta sinistru se repetă haotic în fiecare noapte, cu RO-Alert-uri, câini lătrând, oameni făcând gălăgie.. Mi-e milă de ei, de fuga lor rușinoasă cu un colț de pungă adunată din tomberoane.

„În cazul urşilor implicaţi în incidentele petrecute în ultimii ani, animalele nu au nicio vină. România este, atenţie, paradisul braconierilor. Incidentele dintre om şi urs care s-au soldat cu vătămări corporale au avut drept cauză braconajul sau situaţiile în care ursoaicele şi-au apărat puii. Niciodată nu am auzit în presă că un urs a atacat o femeie sau un copil care s-au dus în pădure la cules de fructe, zmeură, mure, ciuperci, etc. Niciodată nu am auzit asta! Ursul se sperie şi fuge de oameni. Mai mult, în toate anchetele la care a participat FPAM, în urma incidentelor de genul ăsta, mereu era vorba de braconaj. Braconierii pun capcane pe potecile circulate de urşi, după care încearcă să îi omoare şi ursul ripostează.  Niciodată o parte vătămată în urma unui incident nu a cerut statului daune. Este foarte important acest aspect! De ce nu au cerut daune? Pentru că procesul verbal şi ancheta poliţiei nu scoteau vinovate animalele. De ce se braconează? Este o întreagă mafie a cărnii de urs şi a trofeelor. Dacă vă duceţi în restaurantele vânătoreşti, o să găsiţi carne de urs la preţuri între 100 şi 200 de euro porţia. Poliţia ar putea începe o anchetă la restaurante, să îi strângă cu uşa pe patronii de restaurante vânătoreşti şi să afle de unde se cumpără carne proaspătă. Pui de urşi sunt braconaţi şi vânduţi cu 600-800 de euro, mai ales în Harghita sau Covasna. Cei care nu sunt vânduţi, sunt omorâţi pentru carne. Ne amintim cu toţii cazul individului găsit cu o labă de urs în geamantan pe aeroportul Otopeni. Iar urşii adulţi sunt vânduţi pentru trofee şi carne. Sunt de vină cei care administrează fondurile de vânătoare, dar şi cei de la Ministerul Transporturilor, pentru că nu pun garduri acolo unde este întrerupt habitatul ursului. Gardurile electrice opresc urşii. Şi, în completare, să vină cu subtraversări de şosea. De asemenea, nu am văzut niciodată şefi de post de poliţie din localităţile în care coboară ursul luând poziţie, să spună cine e vinovat, ce trebuie făcut. Şi ştiţi de ce? Pentru că sunt mulţi poliţişti, magistraţi, politicieni vânători. Fac un apel către MAI şi cer public să ne prezinte o listă cu toate incidentele petrecute între om şi urs şi rezultatul anchetei, cine a fost de vină. De câte ori am întrebat asta, nu am primit răspuns. A întrebat şi premierul asta, şi nici el nu a primit răspuns. În urma anchetei penale, se vede mereu că braconierii au fost de vină. Mai mult, cer MAI să facă publică lista cu braconierii din MAI, pentru că sunt foarte mulţi. De aceea nici nu se ia atitudine!”, a declarat  Marius Marinescu, președinte FPAM.

FPAM îi cere premierului Cîţu să adopte un act normativ prin care să oblige Ministerul Mediului să ia măsuri urgente pentru oprirea incidentelor dintre om şi urs.

Măsuri urgente care trebuie luate în maximum 30 de zile:

1: Obligarea administratorilor fondurilor de vânătoare să hrănească urşii în pădure. Ne amintim că avem fonduri europene pentru aşa ceva.

  1. Să se instaleze garduri electrice pe potecile pe care coboară urşii în localităţi.
  2. Să se amplaseze sisteme de alarme care imită petarde în acele zone.
  3. Să reloce urşii care coboară în localităţi în pădurile din munţii în care nu sunt urşi, cum ar fi Munţii Banatului.
  4. E foarte important asta: să se amenajeze imediat o rezervaţie după modelul celei de la Zărneşti, cu suprafaţă corespunzătoare. Toţi urşii care coboară în localităţi, sunt câteva zeci la număr, să fie duşi în această rezervaţie în primă fază. Este de competenţa Ministerului Mediului. De multe ori s-a solicitat ca urşii să fie cumpăraţi din România, deci poate fi folosită şi ca zonă de carantină, pentru cei care vor pleca în străinătate.
  5. Premierul să dea un termen MAI pentru a stopa braconajul. E simplu. În Harghita şi Covasna se vinde carne de urs la colţ de stradă, poliţia poate interveni uşor. Dar nu se vrea!
  6. Să se interzică prin lege vânzarea de trofee şi carne de urs şi de alte animale protejate.
  7. Ministrul Transporturilor să ia măsuri pentru a se construi garduri electrice şi subtraversări unde habitatele animalelor au fost întrerupte.
  8. Împădurirea a un milion de hectare defrişate în ultimii 30 de ani pentru a reface ecosistemul şi habitatele urşilor.
  9. Guvernul României să oblige administraţiile locale din zonele montane, unde urşii coboară în localităţi, să întocmească un ghid de prevenire a incidentelor om-urs, după modelul din SUA şi Canada, unde oamenii care au case în pădure să-şi construiască garduri electrificate, să instaleze alarme care imită petarde, să aibă câini ciobăneşti şi să folosească spray anti-urs. În felul acesta problema prevenţiei este rezolvată.
  10. Guvernul să înceapă inventarierea şi ciparea urşilor din toată ţara imediat.

„În situaţia în care Guvernul va promova OUG prin care împuşcă urşii agresivi în 24 sau 48 de ore de la incident, OUG-ul va încălca directiva europeană 92/43 CEE cu privire la urs ca specia protejată, iar FPAM va cere Comisiei Europene să declanşeze procedura de infringement împotriva România sub acest aspect, aşa cum a declanşat-o pentru defrişări ilegale şi poluare”, a concluzionat acesta.

“Persoanele care mai hrănesc urşii „la marginea drumului” vor fi amendate, a declarat și  ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor. În plus, ministrul a spus că orice formă de hrănire a acestor animale sălbatice, inclusiv cea „instituţionalizată”, practicată de diverşi operatori economici, trebuie să înceteze. Am avut discuţii cu cei de la Ministerul de Interne şi cu cei de la toate autorităţile publice locale şi centrale care pot să sancţioneze astfel de comportamente. În momentul de faţă, suntem în situaţia în care toţi cei care hrănesc ursul la marginea drumului să primească amendă”, a concluzionat ministrul.

Conform ministrului, acest comportament al oamenilor este una dintre principalele cauze pentru care ursul coboară în zonele locuite.

Un urs hrănit de turiști, este un urs care se va apropia fără frică și va ataca, dacă nu pe acel turist, cu siguranță pe altul, iar mersul prin pădure va deveni de domeniul trecutului, chiar va fi ,,natură și aventură”!

Angella Dumitrașcu

Comments are closed.

%d blogeri au apreciat: