Premieră absolută pentru România: monitorizarea agresorilor prin intermediul brățărilor electronice

              În cadrul sferei de cooperare dintre ANES și reprezentanții Parlamentului României, în data de 13 aprilie 2021 a avut loc o întâlnire de lucru în cursul căreia  Anca Dragu, Președinte le  Senatului României și Luminița Popescu, Secretar de stat al ANES au abordat aspecte deosebit de importante în legătură cu prevenirea și combaterea violenței domestice și promovarea egalității de șanse dintre femei și bărbați.

Președintele  Anca Dragu a subliniat faptul că acțiunile necesare pentru prevenirea și combaterea violenței domestice reprezintă una dintre prioritățile mandatului său actual, alături de internsificarea cooperării internaționale în scopul identificării modelelor de bună practică care ar putea fi preluate la nivel național. În centrul discuțiilor s-au aflat modalitățile de colaborare în vederea identificării celor mai bune soluții pentru implicarea activă a tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, responsabilizarea autorităților administrației publice locale și necesitarea creșterii gradului de încredere a femeilor victime în intervenția autorităților.

Recent,  s-a  votat în cadrul comisiilor reunite  Comisia Juridică, de disciplină și imunități și cea pentru apărare, ordine publică și siguranță națională  din Camera Deputaților proiectul de lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale.

Legea reglementează regimul purtării dispozitivelor electronice de supraveghere – brățări electronice – și, dacă va fi adoptată fără modificări semnificative în plenul Camerei Deputaților, ne vom înscrie în rândul țărilor cu cea mai bună legislație în domeniul protejării victimelor violenței domestice deoarece persoana agresată va fi protejată indiferent de locul unde se va afla.

Cum va funcționa? Dacă agresorul se apropie de victimă mai mult decât permite distanța stabilită, o alertă va fi trimisă autorităților care au obligația de a suna atât persoana supravegheată, cât și pe cea protejată. Din păcate, conform ultimului raport (14 martie -21 aprilie) al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, 144 din apelurile primite la număr unic la nivel național 0800.500.333, au vizat violențe domestice (inclusiv reveniri). De reținut că aceste statistici acoperă doar persoanele care decid să semnaleze actele de violență domestică.

Unanimitatea de voturi exprimă nu doar responsabilitatea parlamentarilor români, ci și înțelegerea deplină și profundă a dificultăților cu care victimele se confruntă zi de zi, trăind permanent cu teama pentru siguranța lor sau cu pericolul de pierdere a vieții. Proiectul de lege a fost îndelung discutat și așteptat, mai ales din momentul armonizării cadrului legal intern cu prevederile Convenției de la Istanbul( 2018) și, prin soluțiile de reglementare reprezintă o premieră absolută pentru România.

Camera Deputaților are calitatea de for decizional pentru acest proiect de lege și avem convingerea că la dezbaterea sa în plen, acesta va fi votat cu majoritate sau unanimitate de voturi.

Măsurile de monitorizare se vor efectua prin Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) a cărui operaționalizarea se va realiza cel mai târziu la data de 1 martie 2022. Monitorizarea electronică va fi inițiastă în faza- pilot, începând cu data de 1 martie 2022, pentru cazurile de monitorizare a ordinului de protecție provizoriu, ordinului de protecție și ordinului european de protecție.

Victimele violenței domestice vor putea beneficia de o siguranță sporită,  deoarece persoanele împotriva cărora a fost emise tipurile de ordin amintite anterior, vor fi monitorizate electronic prin brățări fixate la nivelul gleznei, iar persoana protejată va primi o brățară electronică, prin care va fi generată o alertă către Poliție în cazul apropierii sub distanța stabilită pentru persoana supravegheată.

Secretarul de stat  Luminița Popescu a reiterat  faptul că “educația pentru asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați poate contribui la creșterea nivelului de conștientizare a tuturor femeilor, tinerilor și opiniei publice, cu privire la tipurile, cauzele, și consecințele tuturor formelor de violență împotriva femeilor” și a prezentat măsurile și acțiunile întreprinse de către ANES în ultima perioadă.

Prin Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, se asigură cadrul legal unitar și coerent privind prevenirea și combaterea violenței domestice în țara noastră, fiind necesară coeziunea tuturor instituțiilor și autorităților cu atribuții în domeniu, societății civile în vederea unei bune implementări a prevederilor legale.
Printre reglementările/măsurile deosebit de importante la introducerea cărora ANES a contribuit, evidențiem: introducerea ordinului de protecție provizoriu(OPP) pentru protecția imediată a victimelor (art. 52 din Convenție), reglementarea și extinderea sferei serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice, precum: linia națională telefonică de urgență destinată victimelor violenței domestice 0800 500 333(art. 24 din Convenție), crearea și dezvoltarea unei rețele naționale de 42 de locuințe protejate și a 84 de servicii complementare, crearea a 10 centre de intervenție în cazurile de violență sexuală( art. 25), înființarea a 10 centre de asistență pentru agresori.

În perioada 14 martie 2021 – 12 aprilie 2021, perioadă de prelungire a stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 martie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, la HELPLINE cu număr unic la nivel național 0800.500.333, destinat victimelor violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și traficului de persoane, linie telefonică non-stop, au fost primite un număr de 335 apeluri, incluzând atât apelurile scurte, fără, dialog, cât și reveniri ale unor persoane care au apelat inițial linia telefonică – 0800 500 333.

Din totalul de 335  apeluri primite: 229 au fost apeluri preluate; 56 au fost apeluri scurte; 50 apeluri nu au fost preluate, datorită angajării într-o altă convorbire telefonică.

Cele 229 apeluri preluate sunt clasificate astfel:

din punct de vedere al domeniului pentru care a fost apelată linia telefonică (inclusiv reveniri):

144 apeluri în domeniul violenței domestice;1 apel în domeniul egalității de șanse/gen; 1 apel în domeniul traficului de persoane; 83 apeluri în alt domeniu/nu au fost de competența ANES (semnalare situații care nu sunt de competența ANES, apeluri primite de la persoane cu probleme psihice, etc.) – alt domeniu.

din punct de vedere al calității persoanei apelante:

pentru cele 144 apeluri în domeniul violenței domestice (inclusiv reveniri): 92 apelanți “victimă”;

41 apelanți “martor”; 11 apelanți “altă persoană”; pentru apelul în domeniul egalității de șanse/gen:

1 apelant “victima”; pentru apelul în domeniul traficului de persoane: 1 apelant “martor”;

pentru cele 83 apeluri care nu au fost de competența ANES (inclusiv reveniri): 1 apelant “martor”;

82 apelanți “altă persoană”.

În ceea ce privește tipurile de violență care au fost semnalate* (inclusiv în cazul unor reveniri ale apelantului), în cazuri de violență domestică și pentru situațiile în care persoana apelantă și-a exprimat disponibilitatea de a oferi detalii în acest sens, avem: 84 acte de violență psihologică; 84 acte de violență fizică; 68 acte de violență verbală; 6 acte de violență socială; 4 acte de violență economică; 3 acte de violență cibernetică. 1 act de violență sexuală.  În cazul unui apel, de regulă sunt semnalate mai multe tipuri de violență.

Angella Dumitrașcu

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: