Energie regenerabilă și eficiență energetică. Buget inițial de negociere: 1.300 milioane euro

            Noua variantă a Planului Național de Reformă și Reziliență (PNRR) are 33 de componente, grupate pe cei șase  piloni care au fost introduși de către Parlamentul European.

 Planul nu este definitivat, dat fiind că alocările sunt încă în negociere în interiorul guvernului, dar a menționat că fiecare domeniu de intervenție va avea atât reforme cât și investiții, precum și jaloanele și țintele care trebuie realizate.

Conform ultimului raport de țară, principalul sector care cauzează poluare atmosferică rămâne sectorul energetic. Astfel, în 2017, ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul total de energie era de 24,5%, iar sectorul energiei contribuia cu 30% din totalul emisiilor de GES, la care se adaugă emisiile de ape uzate și producția de deșeuri. Sectorul agricol reprezintă 17% din totalul emisiilor GES, iar sectorul transporturilor 16,6%, sub media europeană. România și-a propus prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la minim 30,7% în anul 2030, având ca ținte intermediare 25,2% (în 2022), 26,9% (în 2025) și respectiv 28,4% (în 2028).  În vederea atingerii obiectivelor, România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6,9 GW în plus față de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților bazate pe cărbune, se precizează în PNRR.

 Măsuri:  Actualizarea legislației primare și secundare pentru a include noile și viitoarele Directive și Regulamente ale UE (Regulamentul UE 943/2019 si Directiva UE 944/2019, Pachetul Fit for 55%);  Actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene și creșterea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la 55%; Eliminarea barierelor din calea bancabilității proiectelor – permiterea contractelor bilaterale direct negociate (Power Purchase Agreements – PPAs);  Decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (C.E.O./C.E.H.), asigurându-se utilizarea RES și tranzitoriu a gazelor naturale împreună cu alți combustibili alternativi, e.g. hidrogen Reforme pentru integrarea bateriilor în sistemul energetic care să permit exploatarea beneficiilor aduse de acestea într-o cât mai mare măsură (servicii de sistem, demand response, etc); Consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investițiilor, prin care să se asigure o decarbonare sustenabilă a sectorului energetic; Investiții in instalarea de electrolizatoare și digestoare anaerobe; Promovarea proiectelor care sunt sub limita rentabilității financiare; Investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj,etc.

PNRR contribuie parțial între 40-100% la tranziția verde prin finanțarea unor investiții în energie din surse regenerabile, în sisteme energetice eficiente și cogenerare de înaltă eficiență.

Se va monitoriza atent respectarea principiului de a nu prejudicia semnificativ și implicațiile de ajutor de stat.

Angella Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: