Se cere alocarea a minim 10% din PNRR pentru EDUCAȚIE

            Consens în cadrul dezbaterii organizate ieri, de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților pentru propunerea europarlamentarului Victor Negrescu de a aloca minim 10% pentru educație din Planul Național pentru Redresare și Reziliență.

”M-am bucurat să văd că au existat reprezentanți din partea tuturor partidelor parlamentare care au susținut această propunere pe care am promovat-o la nivel european și pe care am discutat-o inclusiv cu Ministrul Educației. Mulțumesc structurilor sindicale și asociative pentru sprijinul oferit. În intervenția mea am menționat că trebuie să avem un proiect de modernizare a educației cu scopul de a asigura accesul tuturor la educație de calitate pe tot parcursul vieții. Pentru a fi exact: am propus alocarea a minim 3 miliarde de euro, sub formă de granturi, din totalul de 30 de miliarde, nu ceea ce vor să facă guvernanții, să vină cu un plan fictiv de 60 de miliarde și să ne păcălească cu diferite sume”, a ținut să declare europarlamentarul Victor Negrescu.

Conform recomandărilor făcute de Parlamentul European, fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să aloce minim 10% din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru educație. Acest lucru înseamnă pentru România alocarea a cel puțin 3 miliarde de euro. Recomandarea a fost inclusă, la inițiativa eurodeputatului Victor Negrescu (https://cutt.ly/elG8xpI), în documentul de poziție al Parlamentului European privind acest instrument de finanțare europeană (https://cutt.ly/ylG8Txg) dar și în mai multe rapoarte ale legislativului european privind educația. Apelul public pentru alocarea acestor sume a fost susținut de către toți actorii relevanți din domeniul educației la nivel european.

 În România, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) (https://cutt.ly/UlG8Pm7) și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar (https://cutt.ly/MlG8Fxp) au preluat apelul lansat la nivel european. În planul inițial, Guvernul României a decis alocarea a doar 3,18% din fondurile disponibile pentru educație. Ca urmare a presiunii publice exercitate, fondurile pentru învățământ ar putea crește, însă există riscul să nu se ajungă la suma recomandată, iar o parte semnificativă să provină din împrumuturi, nu granturi. Recomandarea instituțiilor europene și solicitările actorilor implicați în educație sunt clare însă. Nu vorbim nici de 3%, nici de 6%, este nevoie să se aloce 10% pentru educație. Proiectele pentru educație trebuie selectate cu profundă transparență. Ele nu pot fi scrise pe un colț de masă, pe fugă, fără reforme și o evaluare concretă. Toate proiectele trebuie să fie rezultatul unui dialog cu actorii relevanți din domeniul educației. Lista de posibile proiecte este menționată în ghidul pus la dispoziție de Comisia Europeană. Nu trebuie să inventăm noi nimic. Proiectele trebuie să poată înceapă, ideal, până la finalul anului 2022, cel târziu 2023, să fie implementate până la finalul lunii august 2026 și să fie sustenabile dincolo de această dată.

Vorbim printre altele de proiecte sustenabile în infrastructura educațională, de acțiuni în zona de capital uman și de formare, de măsuri ferme privind reducerea inegalităților și scăderea abandonului școlar, de sprijin pentru toate formele de educație (învățământ tehnic sau vocațional, învățământ pentru persoane cu dizabilități, învățământ pe tot parcursul vieții, etc), de fonduri substanțiale pentru zona de cercetare și de creștere a competențelor digitale. Totul este detaliat în documentele europene.

Angella Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: