Curricula şcolară trebuie să aibă în centrul său elevul şi societatea… nu ne mai putem permite experimente

              Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor şi Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport din Senatul României au organizat ieri dezbaterea cu tema „Curriculum modern pentru o Românie educată”.

În cadrul dezbaterii s-au analizat aspecte privind  Planul cadru pentru învăţământul liceal teoretic, vocaţional, tehnologic profesional şi profesional-dual, care urmează să definească modul în care se finalizează învăţământul obligatoriu şi primele etape de calificare profesională, cu începere din anul şcolar 2021-2022. La dezbatere au participat deputaţi şi senatori, membri ai celor două comisii, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, ai grupurilor de lucru şi ai Comisiei de validare, care au contribuit la elaborarea propunerilor acestor planuri cadru, reprezentanţi ai Patriarhiei Române şi ai Academiei Române, cadre didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar, reprezentanţi ai sindicatelor din învăţământ, ai federaţiilor de părinţi şi elevi şi ai organizaţiilor nonguvernamentale din domeniul educaţiei.

În cadrul evenimentului, senatorul Monica Cristina Anisie, preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, tineret şi sport din Senatul României, a spus: „Pentru realizarea unei educaţii de calitate trebuie să avem în vedere cei trei piloni importanţi, chiar trei etape succesive: planul cadru, programele – adaptate la nevoi, precum şi formarea profesorilor realizată de anul acesta prin masteratul didactic – pentru prima dată de când îl prevede legea şi implementat printr-un proiect pilot (ce urmează a fi extins) la nivelul a opt universităţi. Totodată, susţin raportarea învăţământului românesc la tendinţele actuale, ceea ce înseamnă că în planurile-cadru trebuie să-şi găsească un loc cât mai important disciplinele care vizează digitalizarea, educaţia juridică, educaţia pentru sănătate, educaţia antreprenorială şi educaţia media. Și, nu în ultimul rând, subliniez necesitatea reintroducerii studiului gramaticii şi la liceu în cadrul orelor de limbă şi literatură română.”

La  rândul său, deputatul Natalia Elena Intotero, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a precizat: ”Scopul acestei dezbateri a fost ca propunerile de îmbunătăţire susţinute de participanţi să convertească planurile-cadru într-un fundament pentru materializarea profilului absolventului, astfel încât acesta să reflecte nu numai nevoile societăţii, ci şi cele mai bune practici documentate academic privind procesul de proiectare curriculară. Dezbaterea oferă oportunitatea ca forma finală a acestor planuri-cadru să reflecte principiile agreate de cei mai mulţi specialişti în cadrul proiectului România Educată. Curricula şcolară trebuie să aibă în centrul său elevul şi societatea. Din acest motiv, este recomandat să avem în vedere realităţile de astăzi: elevii au un ritm de dezvoltare mai accelerat, absorb informaţiile diferit, există noi posibilităţi tehnologice, iar piaţa de muncă este mai dinamică decât era în urmă cu 15-20 de ani. În acest context, vreau să subliniez importanţa tuturor profilurilor de învăţământ. Elevii au deprinderi proprii, în funcţie de personalitatea şi talentul fiecăruia. Unii au o înclinaţie spre filiera teoretică, alţii spre învăţământul profesional. Toate sunt la fel de importante şi trebuie să fim preocupaţi de acestea în egală măsură. Însă, noile planuri cadru presupun o consultare largă şi dezbateri în toate judeţele ţării. Nu ne mai putem permite experimente. Din acest considerent, sunt de părere că transpunerea practică a noilor planuri cadru în anul şcolar 2021-2022 nu este posibilă din cauza timpului necesar de implementare. Calendarul şcolar, efectiv, nu va permite acest lucru. Doresc să îmi exprim deschiderea pentru o continuă colaborare, în interesul învăţământului românesc. Sper ca această dezbatere să fie prima din multe întâlniri, formale şi informale, a căror finalitate să aducă beneficii reale pentru învăţământul românesc”.

Prin această dezbatere, comisiile pentru învăţământ au asigurat transparentizarea şi consultarea cât mai amplă cu partenerii reprezentativi din toate domeniile. Demersul parlamentar vine în sprijinul Ministerului Educaţiei pentru finalizarea şi adoptarea planurilor-cadru, aportul decisiv fiind cel al specialiştilor care au contribuit la elaborarea acestora.

Angella Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: