VALEA JULUI ESTE ZONA CU POTENȚIALUL CEL MAI MARE DE DEZVOLTARE DIN JUDEȚUL HUNEDOARA

             Municipiul Lupeni a găzduit la Palatul Cultural ”Minerul” un eveniment unic care să contribuie de la dezvoltarea Văii Jiului. Organizațiile Greenpeace și Bankwatch România au lansat  raportul “Tranziție justă în Hunedoara – Diversificare economică, echitabilă si durabilă”. La eveniment au participat prefectul județului Hunedoara, Tiberu Kiszely, primarii Văii Jiului, oameni de afaceri, ai ong-urilor.

În calitatea sa de gazdă, primarul Lucian Resmeriță a ținut să le mulțumească colegilor primari, invitaților și celorlalți participanți la eveniment  și a subliniat faptul că: ”Valea Jiului nu trebuie să rămână în urma nimănui, a unui oraș sau a unei comune, a unor comunități din România, sau mai mult din Uniunea Europeană, deoarece merităm să fim respectați de toți factorii decizionali din țara noastră și nu numai. Randamentul tebuie să fie unul bun după fiecare întâlnire.

Ne întâlnim pentru că ne dorim ca, comunitățile să iasă în evidență, Valea Jiului ne interesează și trebuie să găsim cele mai bune soluții. Pentru că ele există, le găsim cu ajutorul experților care sunt aici, lângă noi. Scopul nostru este de  a obține  fondurile  europene  pentru dezvoltare, și le vom obține, pentru că avem această promisiune de la Guvern, dar noi trebuie să mergem acolo foarte bine pregătiți și uniți. Acesta este lucrul pe care noi ni-l dorim ca să ne atingem toate punctele importante ale fiecărei comunități și, în mod deosebit, pentru toată Valea Jiului”.

La rândul său, prefectul județului Hunedoara a ținut să declare că, Valea Jiului este zona cu potențialul cel mai mare de dezvoltare din tot județul.

”Valea Jiului, din  punctul meu de vedere, este zona cu potențialul cel mai mare de dezvoltare, așa cum arată resursele județului. Eu cred că aici se pot face lucruri ce pot deveni motorul de dezvoltare al județului chiar. Am depășit faza la care toată greutatea administrării și dezvoltării Văii Jiului era pusă  doar pe umerii administrației publice locale și nici nu era corect așa ceva. Cred că la acest moment discutăm de faza schimbării mentalității, de paradigmă și mentalitate. Aici este nevoie și de inițiativa privată, de antreprenoriat, în primul rând, este nevoie de toți participanții la viața socială. Un lucru important este că discutăm despre perspective de dezvoltare, iar această asistență tehnică va fi sâmburele  în jurul căruia se va construi strategia de dezvoltare  și reașezare a ceea ce se numește  că paradigma Văii Jiului”, a sus celor prezenți reprezentatul guvernului în teritoriu.

Studiul este dedicat identificării alternativelor de dezvoltare a Văii Jiului, ca modalități de înlocuire a profilului monoindustrial bazat pe exploatarea cărbunelui. Organizatorii acestei acțiuni, cele două ONG-uri subliniază că închiderea minelor reprezintă un pas important în obiectivul principal de decarbonizare, însă asigurarea tranziției post-închidere reprezintă o provocare, în special pentru comunitățile direct afectate de acest proces. Deși fiecare proces de închidere a unei mine are particularitățile sale, este comună nevoia unui model de dezvoltare bazat pe politici publice locale, concepute pentru a susține economia locală și a reduce impactul negativ asupra comunităților. Iar pentru acest lucru, toți actorii implicați în acest proces de tranziție s-au așezat la aceeași masă și au  creionat proiecte commune. Contextul național și european este favorabil pentru a implementa soluțiile enunțate în raport.

Valea Jiului este regiune pilot în cadrul ”Platformei pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție” și multe părți interesate sunt implicate activ în acest proces. Raportul este relevant și pentru realizarea Strategiei de dezvoltare a regiunii, document definitoriu pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027.

”Astăzi lansăm un raport de cercetare, o modelare macroeconomică, prin care încercăm să vedem care sunt scenariile de dezvoltare pentru Valea Jiului. Acest raport vine într-un context foarte favorabil: Valea Jiului este o regiune pilot în cadrul Platformei regiunilor miniere în tranziție la nivelul comisiei Europene. În aprilie au venit reprezentanții CE pentru prima oară într-o regiune minieră, din toate cele 42 de regiuni miniere care există la nivelul UE, după care cei de la CE i-au invitat pe cei șase primari din Valea Jiului să participe la Bruxelles, unde au semnat un memorandum pentru tranziție justă, prin care își asumă că vor dezvolta Valea Jiului. Mai vorbim despre Ministerul Fondurilor Europene care se ocupă în perioada următoare de strategia de dezvoltare a Văii Jiului, iar acest raport vine la fix pentru completarea acestei strategii. Ne dorim să fie asimilat în strategia la care o să lucreze cei de la Minister și, evident, noi înțelegem că din această strategie vor fi definite următoarele programe naționale din care vor fi pregătite o serie de proiecte pentru următorul exercițiu financir 2021 – 2027”, a  subliniat  Vlad Cătună, reprezentantul  Greenpeace România.

Scenariile de dezvoltare sunt  axate pe trei  sectoare primare ale economiei (agricultură, industrii, servicii) și rezultate în urma unor modelări macro economice, sunt construite ca alternative viabile, echitabile și durabile. Ele pun accent pe numărul de locuri de muncă create, costurile și beneficiile rezultate. În sectorul primar, care include microferme de animale sau cultivarea arbuștilor fructiferi, până în 2030 se pot crea beneficii nete de 420 milioane lei și 760 de locuri de muncă. Sectorul secundar (energie regenerabilă, creșterea eficienței energetice a clădirilor etc ) ar produce beneficii nete de 150 milioane lei și 1520 locuri de muncă. Nu în ultimul rând, impactul total al sectorului terțiar (dezvoltarea structurilor de sprijin, agropensiuni, turism în natură) va fi de 181,27 milioane de lei și 434 de locuri de muncă.

Raportul  poate fi integrat în viitoarea strategie de dezvoltare a Văii Jiului care va fi realizată de ministerul Fondurilor Europene, dar, în cadrul discuțiilor care au urmat după prezentare, primarii au cerut simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene, au cerut ca reprezentanții ministerelor să se deplaseze  în teritoriu pentru a vedea cu ce se confruntă în comunități, s-au cerut mai mulți bani pentru dezvoltarea turismului ca alternativă principală de dezvoltare, etc. Vom reveni!

Angella Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: