Tradițiile momârlănești și frumusețea portului popular, promovate la Nedeia Sânzienelor din Straja

         Straja  a fost din nou, centrul tradiţiilor şi obiceiurilor populare din Valea Jiului. De peste 500 de ani, în această zonă, la ceas de mare sărbătoare creştină, momârlanii din cătunele îndepărtate de munte ale Văii Jiul îşi dădeau întâlnire cu gorjenii sus, în vârful Straja. Se purtau straie populare şi tot la aceste întâlniri se puneau la cale cumetrii, se degusta brânza produsă pe ambii versanţi a-i muntelui şi se încingea jocul, spre seară. Atracţia zilei erau concursurile de bidivii, cei mai buni proprietari de cai fiind răsplăţiţi cu pălincă ori cu o oaie bună de lapte.

            Izvorâte din experienţă şi înţelepciune de viaţă, din bucurie şi din durere, din năzuinţele şi dorurile românului, din setea de linişte sau din dragostea pentru frumos, elementele de cultură şi tradiţiile populare, creează punţi de legătură între generaţii. Tradiţiile, obiceiurile, portul popular şi folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor, făcându-l unic, statornic, nemuritor. Pornind de la tradiţiile locului, care se păstrează de sute de ani, iată că de Ziua Sânzienelor,  ardelenii,  oltenii, bănățenii și moldoveni  se întâlniră din nou, la nedeia din Straja. 

            Cu toţii au participat la sărbătoarea locului organizată de Primăria şi Consiliul local Lupeni, în colaborare cu  filantropul locului, Emil Părău.

   Bucuria a fost şi mai mare, deoarece păstrătorii tradiţiilor s-au înfăţişat în ziua mare, când s-a sărbătorit „Ziua Iei”, în straiele populare, fiecare aduse din locul de baştină. Micuţul Schit din Straja a fost neîncăpător pentru sutele de participanţi care au ajuns aici, să se hranească cu hrană spirituală şi duhovnicească pe care le-a împărtăşit-o părintele Dimitrie Ivaşco, stareţul locului şi părintele Aurel Bruzan din Boşorod, în ziua  în care, credincioşii ortodocşi  au sărbătorit Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel mai mare reprezentant al Vechiului Testament.

Cu el se încheie o etapă a omenirii. Cu Naşterea Domnului începe o lume nouă. Vechiul Testament se sfârşeşte cu culmea cea mai înaltă la care s-a putut ridica omul, cu cel mai mare dintre cei născuţi din femei; Noul Testament începe cu adâncul cel mai de jos la care s-a coborât Dumnezeu facându-Se om. Sfântul Ioan Botezătorul, vorbind ucenicilor săi despre Domnul Hristos, le spune: „Acestuia I se cade să crească, iar mie să mă micşorez”. Lucrul acesta este atât de însemnat, încât el a fost înscris chiar şi în mersul vremii. Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu. Mesajul principal pe care îl transmitea Sfântul Ioan era „Pocăiți-vă, ca s-a apropiat Împărația Cerurilor!”. Cei care renunțau la păcate erau botezați în Iordan.

În predica sa părintele Dimitrie Ivașco a spus că ”iertarea păcatelor noastre se poate face prin nașterea de prunci. Ce este mai frumos, decât nașterea de copii, pe această lume! Suntem cu toții fii lui Adam, dar Cristos ne-a răscumpărat pe toți și Dumnezeu va ține lumea cât are El în plan, până când se va naște ultimul fiu al lui Adam. Fiecare venim pe această lume și purtăm o Cruce(…) De multe ori și nouă, Dumnezeu ne întârzie îndeplinirea rugăciunilor, pentru că El știe că răbdarea pentru care trebuie să primim darului Lui, contează foarte mult. Această sărbătoare ne-a unit din nou, pe noi creștinii și ce frumoși sunteți în aceste straie populare. Să ne păstram tradițiile, obiceiurile, identitatea neamului”.

După ce oamenii s-au împărtăşit cu cele sfinte, au trecut la distracţie. După miezul zilei a avut loc concursul de cai,  peste 25 de concurenţi aliniindu-se la start. Doar cei mai vrednici dintre ei au ajuns la finish, dar, datorită  administraţiei publice locale, toţi concurenţii şi bidivii acestora au fost premiaţi cu diplome, premii în bani, câştigătorii primind în plus câte o cupă şi o medalie. Locul I  a fost câștigat de Flavius Solomon, locu al II-lea de Adrian Mihăilă,  locul al III – lea de Petru Mihăilă  și locul IV de Alin Dăduț.

Mult aşteptatul spectacol a început cu declaraţia primarului ales, Lucian Resmeriţă, care a mulţumit încă o dată sutelor de participanţi că au fost părtaşi la marea sărbătoare. Acesta  i-a premiat şi  pe venerabilii seniori din vestul Văii Jiului, cel mai şugubăt dintre toţi fiind moş Ştefan Gros, care a depășit  suta de ani şi care le-a spus celor prezenţi „să ating suta mea, mie mi-a plăcut dragostea şi mioara”. Acesta a încântat din nou audiența cu versurile sale pe care le scrie sus, la munte și care, au fost prezentate în cărțile dedicate lui, de filantropul Emil Părău.

       În aplauzele celor prezenţi au urcat pe scenă, membrii Ansamblului Jienii Petroșaniului conduși de familia Drăgănescu din Livezeni, Andreea Popa, iar îndrăgitul artist – Puiu Codreanu a încins atmosfera cu cântecele lui. Acesta a împletit în cele două ore de recital sârbele oltenești, cu jienele, cântece de joc și petrecere.

Suntem astăzi aici, în Straja, la o mare sărbătoare, o tradiţie care se păstrează de sute de ani. Îmi face o deosebită plăcere să văd astăzi aici, atât de multă lume. Vreau să mulţumesc în primul rând celor care şi-au adus contribuţia la reuşita acestui eveniment. Reuşim iată, să păstrăm în fiecare an aceste tradiţii şi vreau să le ducem mai departe şi viitoarelor generaţii. Vreau să le mulţumesc doamnelor şi domnilor care au venit astăzi îmbrăcaţi în straie populare. Aceste tradiţii au loc aici, la noi, de peste 500 de ani, când în Straja se întâlneau cei din Gorj, din Oltenia cu momârlanii şi ardelenii. Mă bucură faptul că au fost alături de comunitate şi alţi invitaţi, veniţi şi din alte colţuri ale ţării, că ne-au văzut frumuseţile locului şi tradiţiile, care sunt nepieritoare. Am reuşit să găsim resursele necesare să organizăm o frumoasă sărbătoare, Dumnezeu ne-a binecuvântat cu o zi superbă, aşa cum sunt şi oamenii locului. Și mă bucur că ați venit într-un număr așa de mare  îmbrăcați în straiele populare,  care ne reprezintă”, a declarat celor prezenți,  primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriţă.

            ”Trebuie să păstrăm cu mândrie aceste tradiţii, aceste haine naţionale, pe care românii le foloseau la sărbători sau la munca câmpului, pentru că  ele sunt chitesenţa neamului românesc”, a conchis Emil Părău.

           Toți participanții au petrecut o zi de neuitat, s-a jucat ”de s-au rupt pingelele”, în central atenției fiind și de această dată parte din oamenii de afaceri din Valea Jiului, medici, cadre didactice,  personaje cunoscute în lumea bună, modele pentru mulți dintre noi.  Iar folclorul românesc poate fi conservat, în primul rând, prin cultivarea unui sentiment de respect şi apartenenţă, conştientizarea valorii pe care o are cultura tradiţională în identitatea neamului românesc şi educarea în acest spirit a copiilor din familia românească, dar şi prin intermediul liderilor, al persoanelor publice, al diferitelor organizaţii neguvernamentale sau al administraţiilor publice.

    Și un alt eveniment iată bate la ușă, deoarece CLUBUL DE PRESĂ  va aduce în fața lupenenilor, în parcul de la CAP,  la mijocul lunii august CARAVANA CULTURII,  care reunește poeți, cântăreți, jurnaliști și  personalități ale culturii naționale

Angella Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: