Doamna ministru, grijulie cu sustenabilitatea sistemului de pensii

            După cum am mai relatat în paginile ziarului nostru, ministreasa Mariana Câmpeanu se opune cu dinţii proiectului iniţiat de deputatul PSD Cristian Resmeriţă, de modificarea articolului 56 alin.5 din Legea nr.263 privind sistemul unitar de pensii publice, prevedere care îi afectează pe toţi minerii care au ieşit la pensie după 1 ianuarie 2011,  aceştia  pierzând din această cauză o treime din valoarea pensiei. Motivarea doamnei ministru este aceea că „adoptarea propunerii legislative ar genera un impact  suplimentar asupra deficitului de buget, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea sistemului de pensii, încălcând astfel termenii scrisorii de intenţie semnată cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană”. Adică, pe înţelesul tuturor, doamna ministru PNL Mariana Câmpeanu nu ar avea nimic împotriva adoptării propunerii   legislative a deputatului Cristian Resmeriţă dar nu poate din cauza faptului că modificarea stagiului de cotizare de la 30 la 20 de ani, aşa cum a fost înainte ca Roberta Anastase să numere din doi în doi la adoptarea acestei legi ar destabiliza sistemul public de pensii. Mai mult, şi FMI, BM şi CE s-ar supăra pe guvern dacă ar face acest lucru. După cum se ştie, FMI nu a avut nimic de spus în legătură cu modificarea unui alt articol al aceleiaşi legi, cel privitor la grupa I de muncă, iniţiativă aparţinând deputaţilor UDMR Kerekes Karoly şi Máté András-Levente, modificare adoptată de parlament. Culmea nesimţirii, reprezentantele „dragilor hunedoreni”, Mariana Câmpeanu şi Carmen – Eleonora Hărău s-au împopoţonat cu acest succes deşi nu au fost nici măcar în sală la momentul votului.

  Avantaje personale din exercitarea funcţiei de şefă la Casa de Pensii

Din ultimele dezvăluiri apărute în presă, doamna Mariana Câmpeanu nu a fost dintotdeauna la fel de „scrofuloasă” cu „impactul asupra cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat”, acordându-i soţului pensie cu cel mai mare grad de handicap cu acte neclare şi diagnostice discutabile. În 25 martie 2005, Casa de Pensii a judetului Ilfov, condusă de actualul ministru al Muncii, Mariana Campeanu, îi dădea în condiţii suspecte atât pensie cât şi indemnizaţie de însoţitor ca urmare a încadrării în gradul I de invaliditate, soţului acesteia, Iulian Câmpeanu. Suspect, în primul rând, pentru că acesta nu locuia în Ilfov, ci în Bucureşti, oficiul din Ilfov nefiind cel teritorial în cazul său. Din punct de vedere medical, legea în vigoare, la momentul la care Iulian Câmpeanu a fost declarat invalid de gradul I, prevedea că  persoanele care sunt în această situaţie sunt caracterizate prin „pierderea totală a capacităţii de muncă, de autoservire, de   auto-conducţie şi de orientare spaţială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane”. Iulian Câmpeanu pare însă astăzi, după nouă ani de când a fost declarat invalid în cea mai gravă stare, un om sănătos care merge la nunţi, foloseşte telefonul mobil, se plimbă pe stradă cu mâinile în buzunar şi îşi ia nepotul de la gradiniţă. În plus, este asociat în două firme, dintre care una aflată în dizolvare. Numai din indemnizaţia pentru însoţitor  – pe care o primeşte odată cu pensia – din 2005 şi până în prezent, Iulian Câmpeanu a încasat, după calculele Centrului de Investigaţii Media, suma de 54.184 de lei.

Prioritate pentru soţul doamnei ministru în procesarea cererii

În vreme ce amărâţii bolnavi ai României se chinuie în incapacitate reală să ajungă la comisiile CNP pentru tot felul de expertize, imaginile cu femeia în vârstă chinuindu-se să urce treptele Casei de Pensii Prahova au indignat o ţară întreagă, d-na Câmpeanu luând atitudine în acest caz, soţul doamnei ministru    beneficiază de servicii speciale.   Până la 1 martie 2005, Iulian Câmpeanu a lucrat la firma Grup Meteor Construct din Ilfov, o firmă aflată astăzi în insolvenţă şi care, conform  documentelor întocmite de lichidatorul judiciar, a rămas cu aproape 600.000 de lei datorii la stat. Soţul doamnei ministru a ocupat funcţia de director general adjunct al firmei până la 1 martie 2005, când contractul său de muncă a fost desfăcut „cu acordul părţilor”.

În 2 martie 2005, domnul Câmpeanu depune la Casa de Pensii Ilfov, condusă de soţia sa, o cerere de acordare a pensiei de invaliditate. Documentul, disponibil în dosarul său de pensionare, este completat necorespunzator, nefiind clar cărei Case de pensii îi este adresat. Cererea nu conţine seria şi numărul  niciunui document pe care îl depune alături de ea. Cu toate astea, cererea este înregistrată de Casa de Pensii Ilfov în 2 martie, la doar o zi după ce soţul pe-atunci directoarei Marianei Câmpeanu îşi întrerupe, cu acordul părţilor, contractul cu firma la care lucra, sub numărul 3366.

După nici o săptămână, în 8 martie 2005, medicul Barbu Cerbulescu – medic specialist de expertiza muncii şi angajat al Casei de Pensii Ilfov, conduse de Mariana Câmpeanu – îi dă domnului Câmpeanu decizia asupra capacităţii de muncă numărul 1269.

Aşadar, Iulian Câmpeanu a făcut cererea de acordare a pensiei de invaliditate înainte de a primi decizia medicală prorpiu-zisă din partea medicului specialist în expertiza medicală Barbu Cerbulescu, anticipând o decizie medicală favorabilă de încadrare ca invalid.

Şi decizia medicului Cerbulescu este completată într-un mod cel puţin bizar,  fără nicio referire la vreun dosar medical iar la rubrica „diagnostic clinic” conţine o serie de formulari „destul de generale”. Cert este că, în baza documentului parafat de Cerbulescu, după nici trei săptămâni, în 25 martie 2005, Casa Judeţeana de Pensii Ilfov condusă de Mariana Câmpeanu emite pentru soţul acesteia decizia 114198 prin care îi acorda „pensie de invaliditate cu indemnizaţie de însoţitor”.

Surprinzător este şi faptul că soţul doamnei ministru a optat pentru a primi tot el şi indemnizaţia pentru însoţitor, odată cu pensia, desi majoritatea persoanelor în această situaţie indică exact persoana care îi ajută să traiască pe motiv că, odată cu aceşti bani, aşa-numitului „însoţitor” i se calculează serviciile prestate pentru invalid ca vechime în muncă şi deci stadiu de cotizare la pensie. Iulian Câmpeanu nu a indicat o astfel de persoană, aşadar, el fie nu are un însoţitor, fie plăteşte pe cineva care nu a dorit ca toţi aceşti ani, din 2005 până în prezent, să i se considere vechime în muncă.

„Este greu de crezut că cineva, fără să aibă relaţii, poate primi atât de repede gradul I de invaliditate. De obicei, se fac expertize medicale care durează, dosarele sunt atent analizate, sunt mai multe comisii, aici pare ceva făcut pe picior”, a concluzionat unul dintre specialiştii în medicina muncii care a dorit să rămână anonim.   Totuşi, la nouă ani după ce a fost declarat invalid de gradul I,    teoretic neputând să meargă, să se hrănească sau să se îngrijească   singur, domnul Iulian Câmpeanu este un pensionar destul de activ, fiind filmat mergând cu şoferul să-şi ia nepotul de la grădiniţă, plimbându-se agale pe strada pe care locuieşte, cu mâinile în buzunare, sau vorbind la telefon.

Nici copiii doamnei ministru nu o duc chiar rău

La fel ca mămica lor, cei doi fii ai doamnei ministru lucrează la stat, deşi, conform doctrinei liberale ar trebui să-şi demonstreze aptitudinile în mediul privat, care este baza economiei româneşti. Dar este mult mai simplu şi, mai ales fără riscuri să faci pe liberalul cu banii publici. Flavius Câmpeanu este director tehnic al RAR iar Remus Cătălin Câmpeanu a încasat de la ASF peste 10 mii de euro, mai exact 10.822 euro brut în două luni (câte 5.411 euro atât în noiembrie, cât şi în decembrie 2013). Din păcate, Flavius s-a întins prea mult şi a ajuns pe mâna procurorilor. Astfel, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Flavius Câmpeanu, director tehnic al instituţiei, şi pe Ovidiu Crăpătureanu, fostul director al RAR, pentru un prejudiciu de peste un milion de euro, după ce acesta din urmă a cumpărat la un preţ supraevaluat un teren pentru un aşa zis poligon de încercări auto. Fiul ministrului Muncii este cel care a semnat şi întocmit un memoriu tehnic astfel încât configuraţia terenului să corespundă cu suprafaţa oferită spre vânzare.

În perioada 3 iunie – 16 septembrie 2008, Ovidiu Crăpătureanu, director general al RAR şi Flavius Cristian Câmpeanu, director tehnic, sub pretextul       construirii unui poligon de încercări autovehicule, au făcut demersuri pentru achiziţionarea unui teren în suprafaţă de 536.140 mp., situat în extravilanul comunei Roata de Jos, judeţul Giurgiu, la un preţ cu mult mai mare decât valoarea sa de piaţă, cauzând R.A. R.A.R. un prejudiciu în cuantum de 1.076.509 euro, reprezentând diferenţa dintre preţul de achiziţie (1.179.508 euro) şi valoarea de piaţă a terenului (102.999 euro) la data cumpărării.

În vremea asta, doamna Câmpeanu, în calitate de Ministru al Muncii se opune restabilirii unor drepturi pe care minerii le-au avut ani de zile şi plânge de situaţia bugetului de pensii. Dar, după cum a explicat, de vină sunt FMI, BM, CE, FBI, SPP, CBB şi multe alte structuri şi organizaţii ale căror decizii doamna ministru al Muncii trebuie să le respecte. Singurul aspect la care am vrea să facem referire este acela că, prezentă cu mai multe prilejuri în Valea Jiului, (campanii electorale, referendumul de demitere a preşedintelui, etc,) doamna ministru avea o cu totul altă abordare în faţa cetăţenilor participanţi la aceste mitinguri. Dar, n-au intrat zilele în sac, scrutinul pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean vacantat în urma declarării lui Mircea Ioan Moloţ ca incompatibil pentru această funcţie fiind foarte aproape. Acesta va fi un prilej pentru doamna ministru să viziteze Valea Jiului şi să-şi descarce sacul cu minciuni. Rămâne de văzut dacă minerii se vor mai lăsa prostiţi de discursurile mincinoase care le vor fi servite sau îi vor arăta, aşa cum merită, obrazul.(A.V.)